Revelaţia 16 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Cele șapte vase ale mâniei lui Dumnezeu

1 Am auzit un glas puternic zicându‑le din Templu celor șapte îngeri: „Duceți‑vă și vărsați pe pământ cele șapte vase ale furiei lui Dumnezeu!“ 2 Primul s‑a dus și și‑a vărsat vasul pe pământ. Și peste oamenii care aveau semnul fiarei și se închinaseră chipului ei a venit o rană urâtă și dureroasă. 3 Al doilea și‑a vărsat vasul în mare și ea s‑a făcut ca sângele unui mort. Și orice suflare de viață care era în mare a pierit. 4 Al treilea și‑a vărsat vasul în râuri și în izvoarele apelor. Și ele s‑au transformat în sânge. 5 L‑am auzit pe îngerul apelor zicând: „Tu ești drept, Cel Care este și Care era, Cel Sfânt, pentru că ai judecat aceste lucruri. 6 Fiindcă ei au vărsat sângele sfinților și al profeților, le‑ai dat și Tu să bea sânge! Sunt vrednici de aceasta!“ 7 Și am auzit altarul zicând: „Da, Doamne Dumnezeule, Cel Atotputernic, judecățile Tale sunt adevărate și drepte!“ 8 Al patrulea și‑a vărsat vasul peste soare. Și soarelui i s‑a dat să‑i pârjolească pe oameni cu foc. 9 Oamenii au fost pârjoliți de căldura lui cea mare și au blasfemiat Numele lui Dumnezeu, Cel Care are autoritate peste aceste urgii. Și nu s‑au pocăit și nu I‑au dat slavă. 10 Al cincilea și‑a vărsat vasul peste tronul fiarei. Și împărăția ei a fost acoperită de întuneric. Oamenii și‑au mușcat limbile de durere 11 și L‑au blasfemiat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor și a bubelor lor. Și nu s‑au pocăit de faptele lor. 12 Al șaselea și‑a vărsat vasul peste Râul cel Mare, Eufratul. Și apa lui a secat, ca să fie pregătit drumul regilor de la răsărit. 13 Am văzut trei duhuri necurate, ca niște broaște, ieșind din gura dragonului, din gura fiarei și din gura profetului fals. 14 Acestea sunt duhuri de demoni, care fac semne și se duc la regii întregii lumi ca să‑i adune pentru războiul zilei celei mari a lui Dumnezeu, a Atotputernicului. 15 „Iată, Eu vin ca un hoț. Fericit este cel ce veghează și își păzește hainele ca să nu umble gol, și oamenii să nu‑i vadă rușinea.“ 16 I‑au adunat în locul numit în ebraică „Armaghedon“^[1]. (Jud 5:19; 2 Re 9:27; 2 Cro 35:20; Is 14:13)

Jud 5:192 Re 9:272 Cro 35:20Is 14:13

17 Al șaptelea și‑a vărsat vasul în văzduh. Și din Templu, de la tron, a ieșit un glas puternic, zicând: „S‑a terminat!“ 18 Au avut loc fulgere, sunete^[2] și tunete și a fost un mare cutremur, așa de tare, cum, de când este omul pe pământ, n‑a mai fost un cutremur așa de mare. 19 Cetatea cea mare s‑a rupt în trei părți, iar cetățile neamurilor s‑au prăbușit. Și marele Babilon a fost amintit înaintea lui Dumnezeu pentru a i se da paharul de vin al furiei mâniei Lui. 20 Orice insulă a fugit, iar munții n‑au mai fost găsiți. 21 Din cer a căzut peste oameni o grindină mare, cu boabe care cântăreau aproape un talant^[3]. Din cauza urgiei cu grindină, oamenii L‑au blasfemiat pe Dumnezeu, pentru că fusese o urgie foarte grea.

Újszövetség: élet, igazság és világosság

de la Biblica

1 És hangos szózatot hallottam a templomból, amely ezt mondta a hét angyalnak: „Menjetek el, öntsétek ki Isten haragjának hét poharát a földre“. 2 Elment azért az első és kiöntötte poharát a földre, és gonosz, ártalmas fekély támadt azokon az embereken, akiken a fenevad bélyege volt és imádták annak képét. 3 A második angyal is kiöntötte poharát a tengerbe, az olyan lett, mint a halott vére, és minden élőlény meghalt a tengerben. 4 A harmadik angyal is kiöntötte poharát a folyóvizekbe és a vizek forrásaiba, és azok vérré változtak. 5 És hallottam, hogy a vizek angyala ezt mondta: „Igaz vagy, Uram, aki vagy, aki voltál. Szent vagy, hogy így ítéltél. 6 Mert a szentek és próféták vérét ontották, Te is vért adtál nekik inni, mert megérdemelték.“ 7 És hallottam, hogy az oltár ezt mondta: „Jól van, Uram, mindenható Isten, igazak és igazságosak a te ítéleteid“. 8 A negyedik angyal is kitöltötte poharát a napra és megadatott neki, hogy tűzzel gyötörje az embereket. 9 Az emberek gyötrődtek a nagy hőség miatt, és Isten nevét káromolták, akinek hatalma volt e csapások felett, és nem tértek meg, hogy Neki dicsőséget adjanak. 10 Az ötödik angyal is kitöltötte poharát a fenevad királyi székére, és országa elsötétült és nyelvüket rágták kínjukban. 11 És káromolták a menny Istenét kínjaik és a fekélyek miatt és nem tértek meg cselekedeteikből. 12 A hatodik angyal is kitöltötte poharát a nagy folyóvízre, az Eufráteszre, és kiszáradt annak vize, hogy a napkelet felől jövő királyoknak út készüljön. 13 És láttam a sárkány szájából és a fenevad szájából és a hamis próféta szájából három tisztátalan lelket kijönni, olyanok voltak, mint a békák. 14 Mert ördögi lelkek azok, akik jeleket tesznek, akik elmennek a földnek és az egész világnak királyaihoz, hogy egybegyűjtsék azokat a mindenható Isten ama nagy napjának viadalára. 15 „Íme, eljövök, mint a tolvaj. Boldog, aki vigyáz és őrzi ruháját, hogy ne járjon mezítelenül, és meg ne lássák szégyenét.“ 16 Egybegyűjtötték azért őket arra a helyre, amelyet zsidóul Harmagedónnak neveznek. 17 A hetedik angyal is kitöltötte poharát a levegőbe, és hangos szózat jött a mennyei templom királyi székétől, amely ezt mondta: „Megtörtént!“ 18 Ekkor zúgás, és mennydörgés és villámlás támadt, és olyan nagy földrengés, amilyen még nem volt, mióta az emberek a földön vannak: ilyen nagy földrengés! 19 És a nagy város három részre szakadt, és a pogányok városai leomlottak, és a nagy Babilont emlegették Isten előtt, hogy itassa meg vele az ő búsult haragja borának poharát. 20 És minden sziget eltűnt és a hegyek sem voltak találhatók. 21 És nagy jégeső, mint egy-egy talentum, esett az emberekre, és káromolták Istent az emberek a jégeső csapása miatt, mert annak csapása felette nagy volt.