1Frații mei, să nu fiți mulți învățători, deoarece știți că vom primi o judecată mai aspră[1]!2Căci toți ne împiedicăm în multe feluri. Dacă cineva nu se împiedică în vorbire, este un om desăvârșit[2], în stare să‑și înfrâneze și tot trupul.3Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să‑i facem să ne urmeze, le conducem tot trupul.4Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică, oriunde dorește inima[3] cârmaciului.5Tot astfel și limba: ea este un mădular mic, dar se laudă cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!6Și limba este un foc. Limba, o lume a nedreptății, este așezată între mădularele noastre, fiind cea care pângărește tot trupul, aprinde roata vieții și este aprinsă de focul Gheenei[4]. (2 Re 23:10; 2 Cro 28:3; 2 Cro 33:6)7Căci orice fel de animale sălbatice, păsări, târâtoare[5] sau viețuitoare ale mării pot fi îmblânzite și au fost îmblânzite de neamul omenesc, (Gen 1:24)8dar nimeni nu poate îmblânzi limba unui om. Ea este un rău de neliniștit[6], plin de un venin aducător de moarte.9Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.10Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul. Frații mei, aceste lucruri n‑ar trebui să fie așa!11Țâșnește din aceeași gură a izvorului apă dulce și apă amară?12Frații mei, poate un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici izvorul de apă sărată nu poate da apă dulce.
Două feluri de înțelepciune
13Cine este înțelept și priceput între voi? Să‑și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii!14Însă, dacă în inima voastră aveți invidie amară și ambiție egoistă[7], nu vă lăudați cu aceasta și nu mințiți împotriva adevărului!15Înțelepciunea aceasta nu vine[8] de sus, ci este pământească, firească, demonică.16Căci acolo unde este invidie și ambiție egoistă, acolo va fi dezordine și răutate de orice fel.17Însă înțelepciunea care vine de sus este, mai întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, nepărtinitoare, fără ipocrizie.18Iar rodul dreptății este semănat în pace de către[9] cei ce fac pace.
1Atyámfiai, ne legyetek sokan tanítók, tudva azt, hogy súlyosabb ítéletben lesz részük.2Mert mindnyájan sokat vétkezünk. De ha valaki beszédében nem vétkezik, az tökéletes ember, képes egész testét is megzabolázni.3Ha a lovak szájába zablát vetünk, hogy engedelmeskedjenek nekünk, egész testüket irányítjuk.4Íme a hajókat is, bármily nagyok is, és bármilyen erős szelek hajtják is őket, egy igen kicsi kormányrúd mégis oda irányítja, ahová a kormányos akarja.5A nyelv is kicsiny testrész ugyan, de nagyra tartja magát. Íme egy csekély tűz, milyen nagy erdőt felgyújt.6A nyelv is tűz, a gonoszság világa. Olyan a nyelv tagjaink között, hogy egész testünket beszennyezi, sőt lángba borítja életünket, miközben maga is lángra lobban a gyehenna tüzétől.7Mindenfajta vadállat, madár, csúszómászó és vízi állat megszelídíthető. Az ember meg is szelídíti őket.8De a nyelvet az emberek közül senki sem szelídítheti meg, mert fékezhetetlenül gonosz az, telve van halálos méreggel.9Ezzel áldjuk Istent, a mi Atyánkat, és ezzel átkozzuk az embereket, akik az Isten hasonlatosságára teremtettek.10Ugyanabból a szájból jön ki az áldás és az átok. Atyámfiai, nem kellene így lenni ennek!11Vajon a forrás ugyanabból a nyílásból csörgedeztethet-e édes és keserű vizet?12Vajon, atyámfiai, teremhet-e a fügefa olajmagvakat, vagy a szőlő fügét? Így egy forrás sem adhat sós és édes vizet.
A földi és a mennyei bölcsesség
13Kicsoda bölcs és okos közöttetek? Mutassa meg jó magatartásával, hogy mindent bölcs szelídséggel tesz.14Ha pedig keserű irigység és viszálykodás van szívetekben, ne kérkedjetek, és ne hazudtoljátok meg az igazságot.15Ez nem az a bölcsesség, amely felülről jön, hanem földi, testi és ördögi.16Mert ahol irigység és viszálykodás van, ott békétlenség, és mindenféle gonosz cselekedet is van.17A felülről való bölcsesség pedig először is tiszta, azután békeszerető, méltányos, engedelmes, irgalmassággal és jó gyümölcsökkel teljes, nem kételkedő és nem képmutató.18Az igazság gyümölcsét pedig békességben vetik el azoknak, akik békeszeretők.