1 Ioan 4

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 Preaiubiților, să nu credeți orice duh, ci testați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, pentru că în lume au ieșit mulți profeți falși.2 Prin aceasta cunoașteți Duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturisește că Isus Cristos a venit în trup este de la Dumnezeu;3 iar orice duh care nu‑L mărturisește pe Isus nu este de la Dumnezeu, ci este al anticristului, despre care ați auzit că vine.[1] Acum el este deja în lume.4 Copilașilor, voi sunteți din Dumnezeu și i‑ați învins[2], pentru că Cel Ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.5 Ei sunt din lume și, de aceea, ce vorbesc ei este din lume, iar lumea îi ascultă.6 Noi suntem din Dumnezeu; cel care Îl cunoaște pe Dumnezeu ne ascultă, însă cel care nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta știm care este Duhul adevărului și care este duhul rătăcirii.[3]7 Preaiubiților, să ne iubim unii pe alții, pentru că dragostea este din Dumnezeu și oricine iubește este născut din Dumnezeu și‑L cunoaște pe Dumnezeu!8 Cel care nu iubește nu L‑a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.9 Prin aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu în[4] noi: Dumnezeu L‑a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca să trăim prin El.10 În aceasta constă[5] dragostea: nu în faptul că noi L‑am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne‑a iubit pe noi și L‑a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre.11 Preaiubiților, dacă astfel ne‑a iubit Dumnezeu, atunci și noi suntem datori să ne iubim unii pe alții.12 Nimeni nu L‑a văzut vreodată pe Dumnezeu. Dacă ne iubim unii pe alții, Dumnezeu rămâne în noi, și dragostea Lui este făcută desăvârșită în noi.13 Prin aceasta știm că rămânem în El, și El în noi: prin faptul că ne‑a dat din Duhul Său.14 Iar noi am văzut și mărturisim că Tatăl L‑a trimis pe Fiul ca Mântuitor al lumii.15 Dacă cineva mărturisește că Isus este Fiul lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu rămâne în el, iar el în Dumnezeu.16 Și noi am cunoscut și am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu în[6] noi. Dumnezeu este dragoste, iar cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămâne în el.17 În felul acesta, dragostea este făcută desăvârșită în noi, pentru ca noi să avem îndrăzneală în ziua judecății, fiindcă, în lumea aceasta, cum este El, așa suntem și noi.18 În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârșită alungă afară frica, pentru că frica poartă în sine pedeapsa. Cel ce se teme n‑a fost făcut desăvârșit în dragoste.19 Noi iubim[7] pentru că El ne‑a iubit mai întâi.20 Dacă cineva spune: „Îl iubesc pe Dumnezeu“, dar își urăște fratele, este un mincinos. Căci, dacă nu‑și iubește fratele pe care l‑a văzut, nu‑L poate iubi pe Dumnezeu, pe Care nu L‑a văzut.21 Și porunca pe care o avem de la El este aceasta: cine‑L iubește pe Dumnezeu, să‑și iubească și fratele!

1 Ioan 4

Újszövetség: élet, igazság és világosság

de la Biblica
1 Szeretteim, ne higgyetek minden léleknek, hanem vizsgáljátok meg a lelkeket, hogy Istentől valók-e, mert sok hamis próféta jött el a világba.2 Erről ismeritek meg Isten Lelkét: amelyik lélek Jézust testben megjelent Krisztusnak vallja, az Istentől van.3 Amelyik lélek nem vallja Jézust testben megjelent Krisztusnak, az nincs Istentől. Ez az antikrisztus lelke, amelyről hallottátok, hogy eljön, sőt már a világban van.4 Ti az Istentől valók vagytok, gyermekeim, és legyőztétek azokat, mert nagyobb az, aki bennetek van, mint az, aki a világban van.5 Azok a világból valók, azért a világ szerint beszélnek, és a világ hallgat rájuk.6 Mi az Istentől valók vagyunk. Aki ismeri Istent, hallgat ránk. Aki nincs Istentől, nem hallgat ránk. Erről ismerjük meg az igazság lelkét és a tévelygés lelkét.7 Szeretteim, szeressük egymást, mert a szeretet Istentől van. Mindenki, aki szeret Istentől született és ismeri Istent.8 Aki nem szeret, nem ismerte meg Istent, mert Isten szeretet.9 Abban lett nyilvánvalóvá Isten irántunk való szeretete, hogy egyszülött Fiát küldte el Isten a világra, hogy éljünk Általa.10 Nem abból áll a szeretet, hogy mi szeretjük Istent, hanem hogy ő szeretett minket és elküldte Fiát engesztelő áldozatul bűneinkért.11 Szeretteim, ha így szeretett minket Isten, nekünk is szeretnünk kell egymást.12 Istent soha senki nem látta. Ha szeretjük egymást, Isten bennünk marad és az ő szeretete teljessé lett bennünk.13 Erről ismerjük föl, hogy benne maradunk és ő bennünk, hogy a maga Lelkéből adott nekünk.14 És mi láttuk, és bizonyságot teszünk, hogy az Atya elküldte a Fiút a világ üdvözítőjéül.15 Aki vallja, hogy Jézus Isten Fia, Isten megmarad abban és ő is Istenben.16 Mi megismertük és elhittük Isten irántunk való szeretetét. Isten szeretet. Aki szeretetben marad, Istenben marad, és Isten is őbenne.17 Azzal lesz teljessé a szeretetet közöttünk, hogy bizalommal nézünk az ítélet napja felé, mert ahogyan ő van, úgy vagyunk mi is ebben a világban.18 A szeretetben nincs félelem, sőt a teljes szeretet kiűzi a félelmet, mert a félelem gyötrelemmel jár. Aki pedig fél, abban nem lett teljessé a szeretet.19 Mi tehát azért szeretünk, mert ő előbb szeretett minket.20 Ha valaki azt mondja: „Szeretem Istent“, de gyűlöli atyjafiát, az hazug. Mert aki nem szereti atyjafiát, akit lát, hogyan szeretheti Istent, akit nem lát?21 Azt a parancsolatot is kaptuk Tőle, hogy aki szereti Istent, szeresse atyjafiát is.