Psalmi 106

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 Lăudați‑L pe DOMNUL![1] Mulțumiți DOMNULUI, căci este bun, căci în veac ține îndurarea[2] Lui!2 Cine poate spune toate isprăvile DOMNULUI? Cine poate vesti toată lauda Sa?3 Ferice de cei care păzesc ce este drept și care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.4 Adu‑Ți aminte de mine, DOAMNE, în bunăvoința Ta față de poporul Tău! Apropie‑Te de mine cu mântuirea Ta,5 ca să văd bunăstarea aleșilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău și să Te laud împreună cu moștenirea Ta.6 Noi am păcătuit ca și părinții noștri, am săvârșit nelegiuire, am făcut rău.7 În timp ce erau în Egipt, părinții noștri n‑au luat aminte la minunile Tale; nu și‑au amintit de mulțimea îndurărilor Tale și s‑au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roșie[3]. (1 Re 9:26; Iona 2:5)8 Totuși, El i‑a izbăvit datorită Numelui Său, ca să‑Și descopere puterea.9 A mustrat Marea Roșie și aceasta s‑a uscat; apoi i‑a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.10 I‑a izbăvit din mâna celui ce‑i ura și i‑a răscumpărat din mâna dușmanului.11 Apele i‑au acoperit pe vrăjmașii lor, fără ca vreunul din ei să scape.12 Atunci I‑au crezut cuvintele și I‑au cântat laudă.13 Dar au uitat curând lucrările Lui; nu I‑au așteptat sfatul.14 Li s‑au aprins poftele în pustie și L‑au pus la încercare[4] pe Dumnezeu în pustietate. (Gen 22:1; Ex 15:25; Ex 16:4; Ex 17:2; Ex 17:7; Mat 4:1; Mar 1:13; Lu 4:2)15 El le‑a îndeplinit cererea, dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.16 În tabără au fost geloși pe Moise și pe Aaron, cel sfințit DOMNULUI.17 Pământul s‑a deschis, l‑a înghițit pe Datan și a acoperit comunitatea lui Abiram.18 Focul le‑a consumat comunitatea; flăcările i‑au mistuit pe cei răi.19 La Horeb și‑au făcut un vițel și s‑au închinat chipului turnat.20 Au schimbat Slava lor cu asemănarea unui bou care mănâncă iarbă.21 L‑au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, pe Cel Ce făcuse lucruri mari în Egipt,22 minuni în țara lui Ham, lucruri de temut la Marea Roșie.23 Astfel, El a spus că o să‑i nimicească, însă Moise, alesul Său, a stat în spărtură înaintea Lui, ca să‑I abată mânia de la distrugere.24 Apoi au respins țara cea plăcută; ei n‑au crezut în cuvântul Lui.25 Au cârtit în corturile lor și nu au ascultat de glasul DOMNULUI.26 Atunci, El a jurat cu mâna ridicată[5] că îi va face să cadă în pustie,27 că le va face sămânța să cadă printre neamuri și‑i va împrăștia printre alte țări.28 S‑au alipit de BAAL-PEOR și au mâncat jertfe închinate morților[6].29 L‑au mâniat prin faptele lor, astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.30 Dar s‑a ridicat Fineas, a făcut judecată și urgia s‑a oprit.31 Lucrul acesta i‑a fost considerat dreptate, din generație în generație, pe vecie.32 L‑au mâniat la apele Meriba, iar din cauza lor i‑a mers rău lui Moise.33 Căci s‑au răzvrătit împotriva Duhului Său, iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.[7]34 Ei nu au nimicit popoarele despre care le spusese DOMNUL,35 ci s‑au amestecat cu neamurile și s‑au deprins cu faptele acestora.36 Au slujit idolilor lor, iar aceștia au devenit o cursă pentru ei.37 Și‑au jertfit fiii și fiicele în cinstea demonilor.38 Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și al fiicelor lor, jertfindu‑i idolilor Canaanului, și au spurcat țara din cauza sângelui.39 S‑au întinat prin faptele lor și s‑au prostituat prin lucrările lor.40 Atunci s‑a aprins mânia DOMNULUI împotriva poporului Său și Și‑a urât moștenirea.41 I‑a dat pe mâna neamurilor și astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.42 Dușmanii lor i‑au asuprit și au fost umiliți sub mâna lor.43 El i‑a scăpat de multe ori, dar ei se răzvrăteau prin planurile lor. S‑au nenorocit prin nelegiuirea lor.44 El a privit la strâmtorarea lor când le‑a auzit strigătele.45 Pentru ei Și‑a adus aminte de legământul Lui. I s‑a făcut milă de ei datorită mulțimii îndurărilor Sale46 și a făcut ca aceștia să capete milă din partea tuturor celor ce‑i luaseră captivi.47 DOAMNE, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne! Strânge‑ne dintre neamuri ca să aducem mulțumiri Numelui Tău cel sfânt și să ne fălim aducându‑Ți laudă.48 Binecuvântat să fie DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie! Tot poporul să zică: „Amin!“ Lăudați‑L pe DOMNUL!

Psalmi 106

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society
1 Славете Господа, защото е благ, защото е вечна милостта Му! (Jdt 16:1)2 Тъй да кажат избавените от Господа, които Той избави от вража ръка (Ps 105:10)3 и събра от страните, от изток и запад, от север и от морето.4 Те скитаха в пустинята по безлюден път и не намираха населен град; (Ev 11:9; Ev 11:37; Ev 13:14)5 търпяха глад и жажда, душата им чезнеше в тях.6 Но в скръбта си викнаха към Господа, и Той ги избави от техните неволи (Ps 21:6)7 и ги поведе по правия път, за да вървят към населен град.8 Да славят Господа за милостта Му и за чудните Му дела към синовете човешки:9 защото Той насити жадна душа и душа гладна изпълни с блага. (Ps 33:11; Ps 144:15)10 Те седяха в тъма и смъртна сянка, оковани с тъга и желязо; (Iov 36:8)11 защото се не покоряваха на думите Божии и нехаеха за волята на Всевишния.12 Той смири тяхното сърце с мъки; те се препънаха, и нямаше кой да им помогне. (2 Re 14:26)13 Тогава в скръбта си викнаха към Господа, и Той ги спаси от неволите им;14 изведе ги от тъмата и смъртната сянка и разкъса оковите им.15 Да славят Господа за милостта Му и за чудните Му дела към синовете човешки;16 защото Той строши медните порти и сломи железните заворки. (Ps 115:7; Is 45:2; Naum 1:13)17 Безразсъдните страдаха заради беззаконните си пътища и за неправдите си;18 от всяка храна се отвръщаше душата им, и те се приближаваха към вратата на смъртта. (Iov 33:20)19 Тогава в скръбта си викнаха към Господа, и Той ги спаси от неволите им;20 прати Своето слово, изцели ги и ги избави от техните гробове. (Wis 16:12)21 Да славят Господа за милостта Му и за чудните Му дела към синовете човешки!22 Да Му принасят хвалебна жертва и да разгласят делата Му с пение! (Ps 49:14; Ps 115:8)23 Ония, които тръгват по море на кораби, които имат работа в големите води –24 виждат делата на Господа и чудесата Му в дълбините: (Sir 43:26)25 Той каже – и настава бурен вятър и високо издига морските вълни; (Iona 1:4; Mat 8:24)26 възлизат до небесата, слизат до бездната; душата им чезне в неволя;27 те се въртят, политат като пияни, и всичката им мъдрост изчезва. (Is 29:14; Ez 7:26)28 Тогава в скръбта си викнаха към Господа, и Той ги изведе из неволите им.29 Той превръща бурята в тишина, и вълните замлъкват. (Mat 14:32)30 И се радват, че те са утихнали, и Той ги довежда на желаното пристанище.31 Да славят Господа за милостта Му и за чудните Му дела към синовете човешки!32 Да Го възхвалят в събранието народно и да Го славят в сбора на старейшините!33 Той превръща реки в пустиня, и водни извори – в суша,34 земя плодородна – в солница, за нещастие на тия, които живеят на нея. (1 Re 17:1; Ioel 1:10)35 Той превръща пустиня в езеро, и сухоземица – във водни извори; (Is 41:18)36 и заселва там гладни, и те строят град за живеене;37 засяват ниви, насаждат лозя, които им принасят обилни плодове.38 Той ги благославя, и те се твърде размножават, и добитъкът им Той не намалява.39 Те намаляха и изнемогнаха от угнетение, неволя и скръб, – (Ps 43:5)40 Той излива безчестие над князете и ги оставя да скитат в пустинята, дето няма пътища. (Iov 12:21)41 А бедния извлича от неволя, и умножава рода му като овче стадо. (1 Sam 2:8)42 Праведните виждат това и се радват, а всяко нечестие затуля устата си. (Iov 5:16; Iov 22:19)43 Който е мъдър, ще забележи това и ще разбере милостта Господня. (Deut 32:29; Ier 9:12)