Psalmi 103:1 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Al lui David.

1 Suflete al meu, binecuvântează‑L pe DOMNUL, și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt! 2 Suflete al meu, binecuvântează‑L pe DOMNUL și nu uita niciuna din binefacerile Lui! 3 El îți iartă toate nelegiuirile, îți vindecă toate bolile, 4 îți răscumpără viața din groapă, te încununează cu îndurare și milă, 5 îți satură de bine vigoarea și tinerețea ta este reînnoită precum a vulturului. 6 DOMNUL le face dreptate și judecată tuturor celor asupriți. 7 El Și‑a descoperit căile Sale lui Moise și lucrările Sale – fiilor lui Israel. 8 DOMNUL este milostiv și plin de har, încet la mânie și bogat în îndurare. 9 El nu Se ceartă veșnic și nu ține mânie pe vecie. 10 El nu ne face după păcatele noastre și nu ne răsplătește după nelegiuirile noastre, 11 ci cât de înalte sunt cerurile față de pământ, tot atât de mare este și îndurarea Lui pentru cei ce se tem de El; 12 cât de departe este răsăritul de apus, tot atât de mult îndepărtează El fărădelegile noastre de la noi. 13 Cum se îndură un tată de copiii lui, așa Se îndură DOMNUL de cei ce se tem de El, 14 căci El știe din ce suntem făcuți; Își amintește că suntem țărână. 15 Cât despre om, zilele lui sunt ca iarba. Înflorește ca floarea de pe câmp, 16 iar când trece un vânt peste ea, nu mai este și nu i se mai cunoaște locul unde a fost. 17 Însă îndurarea DOMNULUI este din veșnicie în veșnicie pentru cei ce se tem de El, iar dreptatea Lui – pentru copiii copiilor lor, 18 pentru cei ce păzesc legământul Lui și pentru cei ce își amintesc de orânduirile Lui, ca să le împlinească. 19 DOMNUL Și‑a statornicit tronul în ceruri, iar domnia Lui stăpânește peste toate. 20 Binecuvântați‑L pe DOMNUL, îngeri ai Lui tari în putere, care împliniți porunca Lui, care ascultați de glasul cuvântului Său! 21 Binecuvântați‑L pe DOMNUL, toată oștirea Lui, slujitorii Lui, care‑I împliniți voia! 22 Binecuvântați‑L pe DOMNUL, toate lucrările Lui, din toate locurile stăpânirii Lui! Suflete al meu, binecuvântează‑L pe DOMNUL!

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

(Псалом Давидов за сътворението на света.)

1 Благославяй, душо моя, Господа! Го-споди, Боже мой, Ти си дивно велик; със слава и величие си облечен; (Ps 102:1; Ps 102:22) 2 Ти се обличаш със светлина като с дреха, простираш небесата като шатра; (Gen 1:3; Gen 1:6; Gen 1:8)

Gen 1:3Gen 1:6Gen 1:8

3 Ти градиш над водите Твоите горни чертози, правиш облаците Своя колесница, шествуваш върху ветрени криле. (Gen 1:7) 4 Ти правиш ветровете Свои Ангели, огнените пламъци – Свои служители.^[1] (Ev 1:7) 5 Ти си поставил земята на твърди основи: тя няма да се поклати навеки. 6 Покрил си я с бездна като с дреха; води стоят на планините. 7 От Твоята заплаха те бягат, от гласа на Твоя гръм бърже отминават; (Iov 37:5) 8 възлизат по планини, слизат в долини, на място, което си им определил. 9 Ти си турил предел, който няма да преминат, и няма да се върнат да покрият земята. (Iov 38:10) 10 Ти прати извори в долините: между планини текат (води), (Deut 11:11; Iov 5:10; Ps 73:15)

Deut 11:11Iov 5:10Ps 73:15

11 поят всички полски зверове; дивите осли утоляват жаждата си. 12 При тях обитават птици небесни, изсред клоните издават глас. 13 Ти поиш планините от Своите височини, с плодовете на Твоите дела се насища земята. 14 Ти правиш да расте трева за добитъка и злак за полза на човека, за да произведеш из земята храна (Ps 146:8) 15 и вино, което весели сърцето на човека, и дървено масло, от което блещи лицето му, и хляб, който укрепява сърцето на човека. (Jud 9:13; Sir 40:20) 16 Насищат се дърветата Господни, кедрите ливански, които Той насади; 17 по тях птици си правят гнезда; елите са жилище на щъркелите, 18 високите планини – на сърните; каменните скали – убежище на зайците. 19 Той направи луната да определя времената, слънцето знае своя заник. 20 Ти простираш тъмата, и става нощ: през нея ходят всички горски зверове; (Gen 1:16) 21 лъвовете рикат за плячка и искат от Бога храна за себе си. (Ps 146:9; Is 31:4) 22 Изгрява слънцето (и) те се събират и лягат в своите леговища; (Iov 37:8) 23 човек отива по делата си и по своя работа до вечерта. 24 Колко са многобройни делата Ти, Господи! Всичко си направил премъдро; земята е пълна с Твои произведения. (Ps 32:5; Ps 91:6) 25 А това велико и пространно море! там има безброй влечуги, малки и големи животни; (Sir 43:27) 26 там плават кораби, там е оня левиатан, който си създал да играе в него. (Iov 40:20) 27 Всички те от Тебе чакат, да им дадеш храната овреме. (Ps 144:15) 28 Даваш им – приемат, отваряш ръката Си – насищат се с благо; (Prov 6:8) 29 скриваш лицето Си – объркват се, отнимаш духа им – умират и в пръстта си се връщат; (Iov 12:10) 30 пратиш духа Си – създават се, и Ти подновяваш лицето на земята. (Iov 33:4) 31 Да бъде Господу слава навеки; да се весели Господ за делата Си! 32 Погледне към земята, и тя се тресе; допре се до планините, и те димят. (Ps 143:5) 33 Ще пея Господу през всичкия си живот, ще пея на моя Бог, докле съществувам. 34 Нека Му бъде благоприятна моята песен; ще се веселя в Господа. 35 Да изчезнат грешниците от земята, и да няма вече беззаконници. Благославяй, душо моя, Господа! Алилуия! (Ps 102:1)