Iosua 2 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Trimiterea cercetașilor la Ierihon, în casa lui Rahab

1 După aceea, Iosua, fiul lui Nun, a trimis în secret, din Șitim, doi cercetași, zicând: „Duceți‑vă să cercetați țara și mai ales Ierihonul!“ Ei au plecat și au intrat în casa unei prostituate numită Rahab, culcându‑se acolo. 2 Regelui Ierihonului i s‑a zis: „Iată că niște bărbați dintre fiii lui Israel au venit aici, în timpul nopții, ca să cerceteze țara.“ 3 Atunci regele Ierihonului a trimis să i se spună prostituatei Rahab: – Scoate‑i afară pe bărbații care au venit la tine și au intrat în casa ta, fiindcă au venit să cerceteze întreaga țară! 4 Femeia însă îi luase pe cei doi bărbați și‑i ascunsese. Ea a răspuns: – Este adevărat că acei bărbați au venit la mine, dar nu știam de unde sunt. 5 Când s‑a făcut noapte și poarta urma să fie închisă, bărbații au ieșit și nu știu unde s‑au dus. Urmăriți‑i repede și îi veți ajunge! 6 Ea îi urcase pe acoperiș și îi ascunsese printre snopii de in pe care‑i avea întinși pe acoperiș. 7 Ei i‑au urmărit pe drumul care duce la vadurile Iordanului. După ce au ieșit urmăritorii, poarta s‑a închis în urma lor. 8 Înainte să se culce cercetașii, Rahab s‑a urcat la ei pe acoperiș. 9 Ea le‑a zis bărbaților: – Știu că DOMNUL v‑a dat țara aceasta. Din cauza voastră a căzut groaza peste noi, iar locuitorii țării sunt topiți de frică. 10 Am auzit cum, la ieșirea voastră din Egipt, DOMNUL a secat înaintea voastră apele Mării Roșii^[1] și am aflat ce le‑ați făcut lui Sihon și lui Og, cei doi regi amoriți de la răsărit de Iordan, pe care i‑ați dat spre nimicire^[2]. (1 Re 9:26; Iona 2:5) 11 Când am auzit lucrurile acestea, ni s‑au înmuiat inimile și fiecare om și‑a pierdut curajul din cauza voastră, fiindcă DOMNUL, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ! 12 Acum deci, vă rog, jurați‑mi pe DOMNUL că veți arăta față de familia tatălui meu, aceeași bunătate pe care și eu am avut‑o față de voi. Dați‑mi un semn demn de încredere 13 că‑i veți lăsa în viață pe tatăl meu, mama mea, frații mei și surorile mele împreună cu tot ce au și că ne veți scăpa sufletele de la moarte. 14 Bărbații i‑au răspuns: – Suntem gata să ne dăm viața pentru voi, dacă nu ne vei trăda. Iar atunci când DOMNUL ne va da țara, ne vom purta cu tine cu îndurare și credincioșie. 15 Ea i‑a coborât atunci prin fereastră cu o frânghie, căci casa ei era parte din zid, ea locuind chiar în zid. 16 Apoi le‑a zis: – Mergeți spre munte, ca să nu vă întâlniți cu cei care vă urmăresc, și ascundeți‑vă acolo timp de trei zile, până se vor întoarce. După aceea veți putea să vă continuați drumul. 17 Bărbații i‑au spus: – Noi vom fi dezlegați de jurământul acesta, pe care ne‑ai pus să‑l facem, 18 dacă atunci când vom intra în țară nu vei lega această frânghie din fir cărămiziu de fereastra prin care ne‑ai coborât și dacă nu vei aduce în casa ta pe tatăl tău, pe mama ta și pe frații tăi, toată familia ta. 19 Dacă cineva va ieși afară, dincolo de porțile casei tale, sângele lui va cădea asupra capului său, iar noi vom fi nevinovați. Dar dacă va pune cineva mâna pe vreunul din cei ce vor fi în casă cu tine, sângele lui va cădea asupra capului nostru. 20 Dacă ne vei trăda, atunci vom fi dezlegați de jurământul acesta, pe care ne‑ai pus să‑l facem. 21 Ea le‑a răspuns: – Să fie precum ați spus! Apoi i‑a trimis, și ei au plecat, iar ea a legat frânghia cărămizie de fereastră. 22 Ei s‑au dus și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până când s‑au întors cei care îi urmăreau și care îi căutaseră de‑a lungul întregului drum fără să‑i găsească. 23 Apoi cei doi bărbați s‑au întors, au coborât muntele și au traversat Iordanul. Au venit la Iosua, fiul lui Nun, și i‑au istorisit tot ce li s‑a întâmplat. 24 Ei i‑au spus lui Iosua: „Într-adevăr, DOMNUL a dat în mâinile noastre întreaga țară și toți locuitorii țării tremură înaintea noastră!“

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 Иисус, син Навинов, прати тайно от Ситим двама съгледвачи и каза: идете, обгледайте земята и град Иерихон. (Двама момци) отидоха и дойдоха (в Иерихон и влязоха) в къщата на една блудница, на име Раав, и останаха да пренощуват там. (Num 25:1; Ios 7:2; Ev 11:31; Iac 2:25)

Num 25:1Ios 7:2Ev 11:31Iac 2:25

2 Тогава обадиха на иерихонския цар: ето, някакви си човеци от синовете Израилеви дошли тук нощес, за да обгледат земята. 3 Иерихонският цар прати да кажат на Раав: предай човеците, които са дошли при тебе и влезли в къщата ти (нощес), понеже са дошли да обгледат цялата земя. 4 Но жената взе двамата ония човеци, скри ги и каза: идваха, наистина, при мене човеци, ала не зная отде бяха те; (Ios 6:16) 5 когато пък на мръкване трябваше да се затворят портите, те излязоха; не зная къде отидоха; спуснете се по-скоро подире им, ще ги настигнете. 6 А сама ги заведе на покрива и ги скри в ленените гръстници, разстлани на покрива и. 7 Пратените се спуснаха подире им по пътя към Иордан до самия брод, а портите затвориха веднага, след като излезе по тях потерята. 8 Преди да си легнат да спят, Раав се качи при тях на покрива 9 и им каза: зная, че Господ е дал вам тая земя, понеже ужас ни облада от вас, и всички жители на тая земя се изплашиха от вас; (Num 21:3) 10 защото чухме, как Господ (Бог) изсушил пред вас водата на Червено море, когато сте идели от Египет, и как сте постъпили с двамата аморейски царе отвъд Иордан, Сихона и Ога, които сте погубили; (Ex 14:21; Num 21:23) 11 когато чухме това, сърце ни се сви, и в никого (от нас) дух не остана против вас; защото Господ, Бог ваш, е Бог на небето горе и на земята долу; (Ex 15:14; Deut 4:39)

Ex 15:14Deut 4:39

12 и тъй, закълнете ми се в Господа (вашия Бог), че, както аз ви сторих милост, тъй и вие ще сторите милост на бащиния ми дом, и дайте ми верен знак, (Ios 6:16; Ios 6:22)

Ios 6:16Ios 6:22

13 че ще запазите живи баща ми и майка ми, братята ми и сестрите ми, и всички, които са у тях, и ще избавите душите ни от смърт. 14 Тия човеци и казаха: душата си за вас ще предадем на смърт, стига само (сега) да не издадете това наше дело; и когато Господ ни предаде земята, ние ще бъдем към тебе милостиви и верни. (Ios 6:21) 15 И тя ги спусна с въже през прозореца, понеже къщата и беше на градската стена, и тя живееше на стената; (2 Cor 11:32) 16 и им каза: идете в планината, за да ви не срещне потерята, и крийте се там три дни, докле се върне потерята (тръгнала подир вас); а после си идете по пътя. 17 А човеците и казаха: ние ще бъдем свободни от клетвата ти, с която ни закле, ако не сториш тъй: 18 ето, кога дойдем в тая земя, ти превържи това червено въже о прозореца, през който ни спусна, и събери вкъщи при себе си баща си, майка си и братята си – цялата си бащина челяд; 19 и ако някой излезе вън от вратата на своята къща, кръвта му да е върху главата му, и ние (ще бъдем) свободни (от твоята клетва); а който бъде с тебе в къщата (ти), кръвта му да бъде върху нашата глава, ако някоя ръка се докосне до него; 20 ако пък (някой ни обиди или) издадеш нашето дело, ние тъй също ще бъдем свободни от твоята клетва, с която ни закле. 21 Тя отговори: нека бъде според думите ви! И ги пусна, и те си отидоха, а тя превърза о прозореца червеното въже. 22 Те тръгнаха и отидоха в планината и останаха там три дни, докато се върна потерята. Потерята ги търси по целия път и ги не намери. 23 Тъй двамата тия човеци си тръгнаха назад, слязоха от планината, преминаха (Иордан) и отидоха при Иисуса, Навинов син, и му разказаха всичко, що им се бе случило. 24 И казаха на Иисуса: Господ (Бог наш) предаде цялата тая земя в наши ръце, и всички жители на оная земя имат страх пред нас.