de la Biblica1Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate[1] printre neamuri: salutări[2]!
Încercări și ispite
2Frații mei, să considerați ca având parte de cea mai mare bucurie atunci când treceți prin felurite ispite[3],3știind că testarea credinței voastre lucrează răbdare.4Dar lăsați răbdarea să‑și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți[4] și întregi, fără să vă lipsească nimic.5Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s‑o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate și fără să mustre, și ea îi va fi dată.6Dar s‑o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc, fiindcă cel ce se îndoiește este ca valul mării, purtat de vânt și împins încoace și încolo.7Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul,8fiindcă este un om șovăielnic, nestatornic în toate căile lui.9Fratele care este într‑o situație smerită să se laude cu înălțarea lui.10Cel bogat însă să se laude cu smerirea lui, pentru că el va trece ca floarea ierbii.11Soarele răsare cu căldura lui arzătoare și usucă iarba; floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere. Așa se va veșteji și cel bogat în căutările lui.12Fericit este omul care îndură ispita[5]! Căci, după ce a fost dovedit bun[6], va primi coroana vieții, pe care Domnul a promis‑o celor ce‑L iubesc.13Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit[7] de Dumnezeu!“ Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău și El nu ispitește pe nimeni. (Gen 22:1; Ex 15:25; Ex 16:4; Ex 17:2; Ex 17:7; Mat 4:1; Ev 3:9)14Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă și momit[8].15Atunci pofta, concepând[9], dă naștere păcatului, iar păcatul, odată înfăptuit, produce[10] moartea.16Nu vă înșelați, frații mei preaiubiți!17Orice dăruire[11] bună și orice dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la Care nu există schimbare sau umbră din cauza mișcării[12].18El ne‑a născut prin Cuvântul adevărului, potrivit cu voia Lui, ca să fim un fel de prim rod între făpturile Lui.
Împlinitori ai Cuvântului
19Frații mei preaiubiți, să știți aceste lucruri: orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie;20căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.21De aceea, dați la o parte orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele.22Fiți împlinitori ai Cuvântului, și nu doar ascultători, înșelându‑vă singuri.23Căci dacă cineva este ascultător al Cuvântului, dar nu și împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care‑și privește propria față[13] într‑o oglindă:24s‑a privit, a plecat și a uitat imediat cum era.25Însă, cel ce‑și apleacă privirea în legea desăvârșită – legea libertății – și perseverează în ea, devenind nu un ascultător uituc, ci un împlinitor prin faptă, acela va fi fericit în lucrarea lui[14]. (Ios 1:8)26Dacă cineva crede că este religios, dar nu‑și ține în frâu limba, înșelându‑și astfel inima, religia lui este fără folos.27Religia curată și nepângărită înaintea lui Dumnezeu Tatăl[15] este aceasta: să‑i vizitezi[16] pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume.
Iacov 1
Библия, синодално издание
de la Bulgarian Bible Society1Иаков, раб на Бога и на Господа Иисуса Христа, праща поздрав на дванайсетте колена, които живеят пръснато.2Смятайте го за голяма радост, братя мои, кога паднете в разни изкушения, (Fapte 5:41; 1 Cor 10:13)3като знаете, че изпитанието на вашата вяра произвежда търпение; (Ro 5:3; 1 Pe 1:7)4търпението пък нека бъде съвършено нещо, за да бъдете съвършени и цялостни, без никакъв недостатък.5Ако ли някому от вас не достига мъдрост, нека проси от Бога, Който дава на всички щедро и без укор, – и ще му се даде. (1 Re 3:12; Prov 2:6)6Но да проси с вяра и никак да не се съмнява; защото, който се съмнява, прилича на морска вълна, издигана и размятана от вятъра; (Mat 7:7; Mar 11:24; Lu 11:9; Ioan 14:13; Ioan 16:23)7такъв човек да не мисли, че ще получи нещо от Господа.8Човек двоедушен във всичките си пътища е неуреден.9Униженият брат да се хвали със своята висота,10а богатият – със своето унижение, защото той ще премине, както цвят у трева: (Iov 14:2; Ps 89:6; Ps 102:15; Is 40:6; 1 Pe 1:24; Sir 14:18)11изгря слънце с жегата си и изсуши тревата, и цветът и олетя, и хубостта на нейния изглед изчезна; тъй ще увехне и богатият в своите пътища.12Блажен е оня човек, който търпи изкушение, защото, след като бъде изпитан, ще получи венеца на живота, що Господ е обещал на ония, които Го обичат. (Iov 5:17; Prov 3:11; 2 Tim 4:8; Ev 12:5)13Никой, кога е в изкушение, да не казва: Бог ме изкушава; защото Бог се от зло не изкушава, а и Сам не изкушава никого, (Lu 11:4)14но всеки се изкушава, увличан и примамван от собствената си похот;15след това похотта, като зачене, ражда грях, а грехът, извършен, ражда смърт. (Ro 6:21; Ro 6:23)16Не се заблуждавайте, възлюбени мои братя.17Всяко добро даяние и всеки съвършен дар иде отгоре, слизайки от Отца на светлините, у Когото няма изменение, нито сянка от промяна. (Num 23:19; Is 46:10; Mal 3:6; Ioan 3:27)18Той ни роди по Своя воля чрез словото на истината, за да бъдем като начатък на създанията Му. (Ioan 1:13; Ev 12:23; 1 Pe 1:23)19И тъй, възлюбени мои братя, нека всеки човек бъде бърз на слушане, бавен на говорене, бавен на гняв, (Prov 17:27; Ecl 5:1; Ecl 7:9; Sir 5:13)20защото човешкият гняв не върши Божия правда.21Затова, като отхвърлите всяка нечистота и набрана злоба, с кротост приемайте насаденото слово, което може да спаси душите ви. (Ro 1:16; Ef 4:22)22Бъдете изпълнители на словото, а не само слушатели, мамещи сами себе си. (Mat 7:21; Lu 11:28; Ro 2:13)23Защото, който слуша словото и го не изпълнява, той прилича на човек, който гледа естественото си лице в огледало:24погледне се, отмине, и веднага забравя, какъв е бил.25Но който вникне в съвършения закон на свободата и пребъде в него, той, бидейки незабравлив слушател, а изпълнител на делото, ще бъде блажен в действията си. (Ioan 13:17; 2 Cor 3:18)26Ако някой от вас мисли, че е благочестив, но не обуздава езика си, а мами сърцето си, неговото благочестие е суетно. (Ps 33:14; 1 Pe 3:10)27Чисто и непорочно благочестие пред Бога и Отца е това: да пригледваш сираци и вдовици в техните скърби и да се пазиш неосквернен от света. (Is 1:16; Iac 2:17)