Genesa 38 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Iuda și Tamar

1 În vremea aceea, Iuda a plecat de la frații săi și s‑a stabilit lângă un adulamit pe nume Hira. 2 Iuda a văzut‑o acolo pe fiica unui canaanit, al cărui nume era Șua, a luat‑o de soție și a intrat la ea^[1]. (Gen 16:2) 3 Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia Iuda i‑a pus numele Er. 4 A rămas din nou însărcinată și a mai născut un fiu. Și ea i‑a pus numele Onan. 5 A născut iarăși un alt fiu și ea i‑a pus numele Șela. Iuda era la Chezib când l‑a născut ea. 6 Iuda i‑a luat o soție lui Er, întâiul său născut; numele ei era Tamar. 7 Dar Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii DOMNULUI, astfel că DOMNUL l‑a omorât. 8 Atunci Iuda i‑a zis lui Onan: „Intră la soția fratelui tău și împlinește‑ți față de ea datoria de cumnat^[2]: ridică‑i o sămânță fratelui tău.“ (Deut 25:5) 9 Dar pentru că știa că sămânța nu va fi a lui, Onan o vărsa^[3] pe pământ ori de câte ori intra la soția fratelui său, ca să nu‑i dea o sămânță fratelui său. 10 Ceea ce făcea el era rău în ochii DOMNULUI, așa că Domnul l‑a omorât și pe el. 11 Atunci Iuda i‑a zis nurorii sale, Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.“ Căci își spunea: „Să nu cumva să moară și acesta, ca frații săi.“ Astfel, Tamar s‑a întors în casa tatălui ei. 12 Au trecut multe zile, și soția lui Iuda, fiica lui Șua, a murit. După ce a fost mângâiat, Iuda s‑a suit la Timna împreună cu prietenul său, adulamitul Hira, la cei care‑i tundeau oile. 13 Tamarei i s‑a spus: „Iată că socrul tău se suie la Timna, ca să‑și tundă oile.“ 14 Atunci ea și‑a schimbat hainele de văduvă și s‑a acoperit cu un văl. S‑a înfășurat și s‑a așezat la intrarea în Enayim, care se află în drum spre Timna, fiindcă văzuse că, deși Șela crescuse, ea nu‑i fusese dată de soție. 15 Când Iuda a văzut‑o, a crezut că este o prostituată, pentru că avea fața acoperită. 16 El s‑a îndreptat spre ea, de‑a lungul drumului, și i‑a zis: – Lasă‑mă, te rog, să intru la tine! Căci nu știa că este nora sa. Ea a întrebat: – Ce‑mi vei da, dacă intri la mine? 17 El a răspuns: – Îți voi trimite un ied din turmă. Ea a zis: – Doar dacă îmi dai o garanție până îl vei trimite. 18 El a întrebat: – Ce garanție să‑ți dau? Atunci ea a zis: – Sigiliul^[4] tău, șnurul tău și toiagul din mâna ta. El i le‑a dat și a intrat la ea, iar ea a rămas însărcinată prin el. 19 După aceea ea s‑a ridicat și a plecat. Apoi și‑a dat jos vălul și s‑a schimbat în hainele ei de văduvă. 20 Când Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamit, ca să ia garanția de la femeie, acesta n‑a mai găsit‑o. 21 El i‑a întrebat pe oamenii din acel loc, zicând: – Unde este hierodula^[5] care stătea lângă drum, la Enayim? Ei au răspuns: – N‑a fost aici nicio hierodulă. 22 El s‑a întors la Iuda și a zis: – N‑am găsit‑o. Mai mult, oamenii din acel loc au zis: „N‑a fost nicio hierodulă aici.“ 23 Iuda a răspuns: – Să păstreze pentru ea ce a luat. Altfel, ne vom face de râs. Iată, eu am trimis acest ied, dar n‑ai mai găsit‑o. 24 Cam după trei luni, lui Iuda i s‑a spus: – Tamar, nora ta, s‑a prostituat și iată că a rămas și însărcinată în urma curviilor ei. Iuda a zis: – Scoateți‑o afară ca să fie arsă. 25 În timp ce era scoasă afară, ea i‑a trimis vorbă socrului ei, zicând: „Bărbatul ale căruia sunt aceste lucruri m‑a lăsat însărcinată. Recunoaște, te rog, ale cui sunt sigiliul, șnurul și toiagul.“ 26 Iuda le‑a recunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, pentru că nu am dat‑o de soție fiului meu Șela.“ Și nu s‑a mai culcat niciodată cu ea^[6]. 27 Când i‑a venit vremea să nască, iată că în pântecul ei erau gemeni. 28 În timpul nașterii, unul dintre ei a scos mâna. Moașa i‑a apucat‑o și a legat‑o cu un fir cărămiziu, zicând: „Acesta a ieșit primul!“ 29 Dar el și‑a tras mâna înapoi și iată că a ieșit fratele său. Atunci ea a zis: „Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i s‑a pus numele Pereț^[7]. 30 După aceea a ieșit fratele său, cel cu firul roșu legat la mână, și i s‑a pus numele Zerah^[8].

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 В онова време Иуда се отдели от братята си и се посели близо до един одоламитец, на име Хира. 2 И съгледа там Иуда дъщерята на един хананеец, на име Шуа; взе я и влезе при нея. 3 Тя зачена, и роди син; и той го нарече Ир. (Gen 46:12; Num 26:19; 1 Cro 2:3)

Gen 46:12Num 26:191 Cro 2:3

4 И пак зачена, и роди син и го нарече с име Онан. 5 Роди и (трети) син и го нарече с име Шела. Иуда беше в Хезив, когато тя го роди. (Num 26:20) 6 И взе Иуда за първородния си син Ира жена, на име Тамар. 7 Ир, първородният син на Иуда, беше лош пред очите на Господа, и го умъртви Господ. (Num 26:19) 8 Тогава Иуда рече на Онана: влез при братовата си жена, ожени се за нея като девер и възстанови на брата си потомство. (Deut 25:5; Mat 22:24; Mar 12:19)

Deut 25:5Mat 22:24Mar 12:19

9 Онан знаеше, че потомството няма да бъде негово; и затова, кога влизаше при братовата си жена, изливаше (семето) на земята, за да не даде потомство на брата си. 10 А това, което правеше, беше зло пред очите на Господа; и Той умъртви и него. 11 И рече Иуда на снаха си Тамар (след смъртта на двамата си сина): живей като вдовица в бащиния си дом, докле порасне син ми Шела. Защото той рече (на ума си): да не би да умре и той като братята си. Тамар отиде и заживя в бащиния си дом. (Tob 7:11) 12 Мина се много време, и умря дъщерята на Шуа, жена Иудина. Иуда, след като се утеши, отиде в Тамна при ония, които стрижеха добитъка му, сам той и приятелят му Хира, одоламитец. (1 Sam 25:2) 13 И обадиха на Тамар, като рекоха: ето, свекър ти отива в Тамна да стриже добитъка си. 14 А тя си съблече вдовишките дрехи, забули се с було и, като се обви, седна при портите на Енаим, на пътя за Тамна. Защото видя, че Шела бе пораснал, а тя още не бе му дадена за жена. (Prov 9:14; Ier 3:2) 15 Видя я Иуда и я помисли за блудница, понеже бе забулила лицето си. (И я не позна.) (Prov 7:12) 16 Той се обърна към нея и рече: ще вляза при тебе. Защото не знаеше, че тя е снаха му. А тя рече: какво ще ми дадеш, ако влезеш при мене? (Lev 18:15; Lev 20:12) 17 Той отговори: ще ти пратя от стадото (си) едно козле. А тя рече: даваш ли ми залог, докле изпратиш? 18 Той рече: какъв залог да ти дам? Тя отговори: печата си, връвта си и тоягата, що е в ръката ти. Той и ги даде и влезе при нея; и тя зачена от него. 19 Тя стана, отиде си и сне булото си и облече вдовишките си дрехи. 20 А Иуда изпрати козлето чрез приятеля си одоламитеца, за да прибере залога от ръката на жената, ала не я намери. 21 И попита жителите на онова място и рече: де е блудницата, която беше в Енаим при пътя? Но те отговориха: тук не е имало блудница. 22 Той се върна при Иуда и рече: не я намерих; пък и жителите на онова място казаха: тук не е имало блудница. 23 Иуда рече: нека си ги задържи, стига само да не станем за присмех; ето, пращах и това козле, но ти я не намери. 24 Минаха се около три месеца, и обадиха на Иуда, като казаха: снаха ти Тамар паднала в блудство, и ето непразна е от блудство. Иуда рече: изведете я, и да бъде изгорена. (Gen 20:3; Lev 21:9; Deut 22:22)

Gen 20:3Lev 21:9Deut 22:22

25 Но когато я поведоха, тя прати да кажат на свекъра и: аз съм непразна от оногова, чиито са тия неща. И рече: познай, чий е тоя печат, връвта и тоягата. 26 Иуда ги позна и рече: тя е по-права от мене, защото аз я не дадох на сина си Шела. И той я вече не позна. 27 Когато да ражда, оказа се, че в утробата и има близначета. (1 Cro 2:4; Mat 1:3) 28 И при раждането се показа ръката (на едното); а бабата взе, та върза на ръката му червена нишка и рече: това излезе първо. 29 Но то върна ръката си; и ето, излезе братчето му. А тя рече: как си разкъса ти преградата? И го нарекоха с име Фарес. (Gen 46:12; 1 Cro 4:1) 30 После излезе братчето му с червената нишка на ръка. И го нарекоха с име Зара.