Genesa 33 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Întâlnirea dintre Iacov și Esau

1 Iacov și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că Esau venea cu patru sute de bărbați. Atunci el și‑a împărțit copiii între Lea, Rahela și cele două roabe. 2 Le‑a pus pe cele două roabe împreună cu copiii lor în față, apoi pe Lea împreună cu copiii ei, iar la urmă pe Rahela cu Iosif. 3 El însuși a trecut înaintea lor și s‑a plecat până la pământ de șapte ori în timp ce se apropia de fratele său. 4 Dar Esau a alergat să‑l întâmpine, l‑a îmbrățișat, l‑a cuprins de gât și i‑a dat sărutare. Și au plâns împreună. 5 Când Esau și‑a ridicat ochii și a văzut femeile și copiii, a întrebat: – Cine sunt aceștia care vin în urma ta? Iacov a răspuns: – Sunt copiii pe care Dumnezeu i‑a dat cu bunăvoință robului tău. 6 Roabele și copiii lor s‑au apropiat și s‑au plecat înaintea lui Esau. 7 De asemenea, Lea și copiii ei s‑au apropiat și s‑au plecat înaintea lui, iar în cele din urmă, Iosif și Rahela s‑au apropiat și s‑au plecat și ei înaintea lui. 8 Esau a întrebat: – Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit‑o? Iacov a răspuns: – Să găsesc bunăvoință înaintea^[1] stăpânului meu. 9 Esau i‑a zis: – Eu am destul, frate. Păstrează ce ai pentru tine. 10 Dar Iacov i‑a răspuns: – Nu, te rog! Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta, primește darul meu, căci, cu adevărat, atunci când ți‑am văzut fața, parcă aș fi văzut fața lui Dumnezeu, iar tu ai fost binevoitor cu mine. 11 Te rog, primește binecuvântarea mea, care ți‑a fost adusă, căci Dumnezeu Și‑a arătat bunăvoința față de mine și am de toate. Astfel, Iacov a insistat, iar Esau a primit. 12 Apoi Esau a zis: – Hai să pornim și să ne continuăm călătoria. Eu voi merge înaintea ta. 13 Însă Iacov i‑a răspuns: – Stăpânul meu știe cât de firavi sunt copiii și că am cu mine oi și vite care alăptează. Dacă le mânăm aspru chiar și pentru o singură zi, va muri toată turma. 14 Să meargă, te rog, stăpânul meu înaintea robului său, iar eu voi veni încet, după pasul turmei care este înaintea mea și după pasul copiilor, până voi ajunge la stăpânul meu, în Seir. 15 Esau i‑a zis: – Atunci, dă‑mi voie să las câțiva dintre oamenii mei cu tine. Iacov a răspuns: – Pentru ce aceasta? Mi‑ajunge să găsesc bunăvoință înaintea stăpânului meu. 16 În aceeași zi, Esau s‑a întors în Seir. 17 Însă Iacov a călătorit spre Sucot unde și‑a zidit o casă și a făcut adăposturi pentru turmele sale. De aceea i s‑a pus acelui loc numele Sucot^[2]. 18 Întorcându‑se din Padan-Aram, Iacov a ajuns în siguranță în cetatea Șehem, care se află în țara Canaan, și și‑a așezat tabăra înaintea cetății. 19 Cu o sută de chesita^[3], el a cumpărat de la fiii lui Hamor, tatăl lui Șehem, partea de teren pe care și‑a întins cortul. 20 Acolo a ridicat un altar și l‑a numit El-Elohe-Israel^[4].

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 Погледна Иаков и видя, и ето, Исав (брат му) иде, и с него четиристотин души. И раздели (Иаков) децата на Лия, Рахил и двете слугини. 2 И тури (двете) слугини с децата им напред, Лия с децата и подир тях, а Рахил с Иосифа най-подир. 3 А сам тръгна пред тях и седем пъти се поклони доземи, приближавайки се до брата си. 4 И се затече Исав насреща му, прегърна го, хвърли се на шията му и го целува; и плакаха (двамата). 5 И погледна (Исав) и видя жените и децата и рече: какви ти са тия? Иаков отговори: деца, които Бог подари на твоя слуга. 6 Тогава се приближиха слугините с децата си и се поклониха; 7 приближиха се Лия и децата и и се поклониха; най-сетне приближиха се Иосиф и Рахил и се поклониха. 8 И попита Исав: за какво ти е това множество, което аз срещнах? Отговори Иаков: за да придобие (твоят слуга) благоволение пред очите на господаря си. (Gen 32:17) 9 Исав рече: аз имам много, братко; нека твоето остане у тебе. 10 Иаков рече: не, ако аз съм придобил благоволение пред очите ти, приеми моя дар от ръцете ми; защото видях лицето ти, като да бе някой видял лицето Божие, и ти биде благосклонен към мен; 11 приеми даровете ми, които ти съм донесъл, защото Бог ме е надарил, и всичко имам. Придума го. И той ги взе 12 и рече: да се дигнем и потеглим; и аз ще вървя пред тебе. 13 Иаков му рече: господарят ми знае, че децата ми са нежни, а дребният и едрият ми добитък е доен: ако го караме усилено един само ден, то ще измре всичкият добитък; 14 нека господарят ми тръгне пред своя слуга, а аз ще вървя бавно, според както върви добитъкът пред мен, и според както вървят децата, и ще дойда при господаря си в Сеир. 15 Исав рече: ще оставя с тебе неколцина от човеците, които са при мене. Иаков отвърна: та защо? стига ми само да придобия благоволение пред очите на господаря си! 16 И се върна Исав в същия ден по пътя си в Сеир. 17 А Иаков потегли за Сокхот, дето си направи дом, и за добитъка си направи колиби. Затова нарече мястото с име Сокхот. (Ios 13:27; Jud 8:5) 18 Иаков, като се върна от Месопотамия, пристигна благополучно в град Сихем, който е в Ханаанската земя, и се разположи пред града. 19 И купи част от нивата, дето разпъна шатрата си, от синовете на Емора, Сихемовия баща, за сто монети. (Fapte 7:16) 20 И съгради там жертвеник; и призова името на Господа, Бога Израилев.