Faptele Apostolilor 23 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Pavel s‑a uitat țintă la cei din Sinedriu și le‑a zis: – Bărbați, fraților, eu mi‑am trăit viața cu o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta. 2 Marele preot Ananias^[1] le‑a poruncit atunci celor ce stăteau lângă el să‑l lovească peste gură. 3 Atunci Pavel i‑a zis: – Te va bate Dumnezeu, perete văruit^[2]! Tu șezi ca să mă judeci după Lege și poruncești să mă lovească, încălcând astfel Legea?! 4 Cei care stăteau lângă el i‑au zis: – Îl insulți pe marele preot al lui Dumnezeu? 5 Pavel le‑a răspuns: – N‑am știut, fraților, că este marele preot. Căci este scris: „Să nu‑l vorbești de rău pe conducătorul poporului tău.“^[3] (Ex 22:28) 6 Pavel, știind că o parte dintre ei erau saduchei, iar cealaltă parte erau farisei, a strigat în Sinedriu: – Bărbați, fraților, eu sunt fariseu, fiu de fariseu și din cauza speranței în învierea morților sunt judecat eu! 7 Când a spus aceasta, s‑a stârnit o neînțelegere între farisei și saduchei, și adunarea s‑a dezbinat. 8 Căci saducheii zic că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le recunosc pe toate. 9 S‑a făcut mult vacarm, iar câțiva cărturari din partida fariseilor s‑au ridicat și au început să se certe, zicând: „Nu găsim nimic rău la omul acesta! Dacă i‑a vorbit un duh sau un înger?!“ 10 Fiindcă neînțelegerea a devenit atât de mare, tribunului i‑a fost teamă ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, așa că le‑a poruncit soldaților să se coboare să‑l smulgă din mijlocul lor și să‑l ducă în fort. 11 În noaptea următoare, Domnul a stat lângă Pavel și i‑a zis: „Fii curajos! Căci așa cum ai depus mărturie despre Mine în Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și în Roma!“

Complot pentru uciderea lui Pavel

12 Când s‑a făcut ziuă, iudeii au pus la cale un complot și s‑au legat cu blestem, zicând că nu vor mânca și nici nu vor bea până când nu‑l vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mult de patruzeci de oameni. 14 Ei s‑au apropiat de conducătorii preoților și de bătrâni și le‑au zis: „Ne‑am legat cu blestem^[4] să nu gustăm nimic până când nu‑l omorâm pe Pavel. (Lev 27:28) 15 Acum deci, voi – împreună cu Sinedriul – trimiteți‑i vorbă tribunului să‑l aducă la voi ca și cum ar urma să cercetați mai amănunțit lucrurile privitoare la el. Și înainte să ajungă el, noi suntem gata să‑l omorâm.“ 16 Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s‑a dus, a intrat în fort și l‑a anunțat pe Pavel. 17 Atunci Pavel l‑a chemat pe unul dintre centurioni și i‑a zis: „Condu‑l pe tânărul acesta la tribun, căci are ceva să‑l anunțe!“ 18 Atunci centurionul l‑a luat, l‑a dus la tribun și a zis: – Prizonierul Pavel m‑a chemat și m‑a rugat să‑l aduc pe acest tânăr la tine, pentru că are ceva să‑ți spună. 19 Tribunul l‑a apucat de mână, l‑a luat deoparte și l‑a întrebat: – Ce ai să mă anunți? 20 El i‑a zis: – Iudeii s‑au înțeles să‑ți ceară mâine să‑l duci pe Pavel în Sinedriu, ca și cum urmează să‑l interogheze mai amănunțit. 21 Dar tu să nu te lași convins. Căci mai mult de patruzeci dintre oamenii lor îl pândesc și s‑au legat cu blestem să nu mănânce și nici să nu bea, până când nu‑l vor omorî; iar acum sunt gata și așteaptă aprobare de la tine! 22 Tribunul l‑a lăsat pe tânăr să plece, poruncindu‑i: – Să nu spui nimănui că mi‑ai descoperit aceste lucruri!

Pavel este dus la Cezareea

23 I‑a chemat apoi la el pe doi dintre centurioni și le‑a zis: „Pregătiți două sute de soldați, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițași^[5] ca să meargă până în Cezareea^[6] la ceasul al treilea din noapte^[7] (Fapte 8:40; Fapte 21:1) 24 și aduceți cai și pentru Pavel, ca să‑l puneți călare și să‑l duceți teafăr la guvernatorul Felix!“ 25 Tribunul a scris o scrisoare care avea următorul conținut: 26 „Claudius Lisias, Către preaalesul guvernator Felix^[8]. Salutări! 27 Omul acesta a fost prins de către iudei și era să fie omorât de ei; dar, când am aflat că este cetățean roman, am venit cu soldații și l‑am salvat. 28 Dorind să aflu și motivul pentru care îl acuzau, l‑am dus în Sinedriul lor 29 și am găsit că era acuzat pentru niște controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nicio acuzație pentru care să merite moartea sau lanțurile. 30 Mi s‑a dat însă de știre că există un complot împotriva acestui om, așa că l‑am trimis imediat la tine, poruncindu‑le și acuzatorilor lui să‑ți spună ce au împotriva lui. Fii sănătos!“ 31 Așadar, soldații, luându‑l pe Pavel, așa cum li se poruncise, l‑au dus în timpul nopții în Antipatris. 32 În ziua următoare, soldații i‑au lăsat pe călăreți să meargă mai departe cu el, iar ei s‑au întors la fort. 33 Când au ajuns în Cezareea, călăreții i‑au înmânat guvernatorului scrisoarea și l‑au înfățișat și pe Pavel înaintea lui. 34 Guvernatorul a citit scrisoarea și l‑a întrebat din ce provincie este. Aflând că este din Cilicia, 35 a zis: „Te voi audia când vor veni și acuzatorii tăi.“ Și a poruncit să fie ținut sub pază în palatul lui Irod^[9].

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 Павел устреми поглед към синедриона и каза: мъже братя! Живял съм с най-добра съвест пред Бога до тоя ден. (Fapte 24:16; 1 Cor 4:4; 2 Cor 1:12; 2 Cor 4:2; Ev 13:18)

Fapte 24:161 Cor 4:42 Cor 1:122 Cor 4:2Ev 13:18

2 А първосвещеник Анания заповяда на стоещите пред него да го ударят по устата. 3 Тогава Павел му рече: Бог ще тебе да удари, стено варосана; ти седиш, за да ме съдиш по Закона, а против Закона заповядваш да ме бият. (Lev 19:35; Deut 17:10; Mat 23:27)

Lev 19:35Deut 17:10Mat 23:27

4 А предстоещите рекоха: Божия първосвещеник ли хулиш? 5 Павел отговори: не знаех, братя, че той е първосвещеник; защото писано е: „началника на твоя народ да не злословиш“. (Ex 22:28) 6 А когато узна Павел, че една част от тях са садукеи, а другата – фарисеи, извика в синедриона: мъже братя! Аз съм фарисеин, син на фарисеин; за надежда и за възкресение на мъртви ме съдят! (Fapte 24:21; Filip 3:5) 7 Като каза той това, настана разпра между фарисеи и садукеи, и множеството се раздвои. 8 Защото садукеите казват, че няма възкресение, ни Ангел, ни дух; а фарисеите признават и едното и другото. (Mat 22:23; Mar 12:18; Lu 20:27)

Mat 22:23Mar 12:18Lu 20:27

9 Настана голяма врява; и станаха книжниците от фарисейската страна и се запрепираха, думайки: нищо лошо не намираме у тоя човек; ако пък е говорил нему дух или Ангел, да се не противим Богу. (Fapte 25:25) 10 И понеже стана голяма смутня, хилядникът, уплашен, да не би да разкъсат Павла, заповяда на войниците да слязат и да го грабнат измежду тях и отведат в стана. 11 През нощта яви му се Господ и рече: дерзай, Павле! И както свидетелствува за Мене и Иерусалим, тъй трябва да свидетелствуваш и в Рим. (Fapte 18:9; Fapte 19:21) 12 А когато се съмна, някои от иудеите направиха заговор, заклеха се и си рекоха да не ядат, ни да пият, докле не убият Павла. 13 Тия, които сториха това съзаклятие, бяха повече от четирийсет души. 14 Те дойдоха при първосвещениците и старейшините и рекоха; с клетва се заклехме нищо да не хапнем, докато не убием Павла. 15 Затова вие със синедриона явете сега на хилядника утре да го доведе долу пред вас, уж че искате да разгледате по-точно делото му; а ние, преди да наближи той, сме готови да го убием. 16 Като чу за тая засада, Павловият сестриник отиде, влезе в стана и обади на Павла. 17 А Павел повика един стотник и му рече: заведи тоя момък при хилядника, защото има да му обади нещо. 18 И той го взе, заведе го при хилядника и каза: затворникът Павел ме повика и помоли да доведа тоя момък при тебе, защото имал да ти каже нещо. 19 Хилядникът го хвана за ръка, оттегли се с него настрана и питаше: какво има да ми обадиш? 20 А той каза: иудеите се сговорили да те молят утре да отведеш долу Павла пред синедриона, уж че искат по-точно да разпитат нещо по делото му. 21 Ала ти не им вярвай; защото го причакват четирийсет и повече души от тях, които са се заклели да не ядат и да не пият, докле го не убият; и сега са готови, чакат само да им обещаеш. 22 Тогава хилядникът отпрати момъка, като му поръча: никому не казвай, че ми си обадил това. 23 След това повика двама стотника и рече: пригответе ми двеста пеши войници, седемдесет конници и двеста стрелци, които да тръгнат за Кесария от третия час нощес; 24 пригответе и добичета, за да качат на тях Павла и да го отведат безопасно до управителя Феликса. 25 Написа и писмо с това съдържание: 26 Клавдий Лисий достопочтеному управителю Феликсу праща поздрав. 27 Тогова човека бяха хванали иудеите и щяха да го убият; аз се явих с войска и го отнех, понеже се научих, че е римски гражданин. (Fapte 21:32) 28 И като исках да узная причината, поради която го обвиняваха, изведох го пред синедриона им (Fapte 22:30) 29 и намерих, че го обвиняват по въпроси от техния закон, но че няма никаква вина, за която той би заслужил смърт или окови. (Fapte 25:19) 30 И понеже ми бе обадено, че иудеите замислят лошо против тоя човек, аз го пратих веднага при тебе, като заръчах и на обвинителите да кажат пред тебе, каквото имат против него. Здравей! 31 И тъй, войниците, според както им бе заповядано, взеха Павла и го отведоха нощя в Антипатрида. 32 А на другия ден се върнаха в стана, като оставиха конниците да идат с него. 33 Тия, като влязоха в Кесария и предадоха на управителя писмото, представиха му и Павла. 34 Управителят прочете писмото и попита, от коя област е той и, като узна, че е от Киликия, рече: 35 ще те изслушам, кога дойдат и твоите обвинители. И заповяда да го държат под стража в преторията Иродова. (Fapte 24:1; Fapte 25:16)