2 Samuel 2 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

David, uns drept rege al lui Iuda

1 După aceea, David L‑a întrebat pe DOMNUL, zicând: – Să mă sui în vreuna din cetățile lui Iuda? DOMNUL i‑a răspuns: – Suie‑te! David a întrebat: – Unde să mă sui? El a răspuns: – La Hebron. 2 David s‑a suit acolo împreună cu cele două soții ale sale, izreelita Ahinoam și Abigail, fosta soție a carmelitului Nabal. 3 David i‑a luat cu el și pe oamenii săi, pe fiecare cu familia lui, și au locuit în cetățile Hebronului. 4 Bărbații din Iuda au venit și l‑au uns acolo pe David ca rege peste Casa lui Iuda. Ei l‑au înștiințat pe David, zicând: „Bărbații din Iabeșul Ghiladului sunt cei care l‑au îngropat pe Saul.“ 5 Atunci David a trimis mesageri la bărbații din Iabeșul Ghiladului, zicându‑le: „Binecuvântați să fiți de DOMNUL pentru că ați arătat această bunătate față de stăpânul vostru, Saul, și l‑ați îngropat. 6 Și acum, fie ca DOMNUL să vă arate îndurare^[1] și credincioșie! Eu, de asemenea, vă voi face bine pentru fapta pe care ați făcut‑o. 7 Acum, întăriți‑vă și fiți viteji căci stăpânul vostru, Saul, a murit, iar cei din Casa lui Iuda m‑au uns pe mine drept rege peste ei.“

Război între familia lui David și cea a lui Saul

8 Între timp, Abner, fiul lui Ner, conducătorul oștirii lui Saul, l‑a luat pe Iș‑Boșet, fiul lui Saul, și l‑a trecut în Mahanayim, 9 unde l‑a făcut rege peste Ghilad, peste așuriți, peste Izreel, Efraim, Beniamin și peste tot Israelul. 10 Iș‑Boșet, fiul lui Saul, avea patruzeci de ani când a început să domnească peste Israel și a domnit timp de doi ani. Numai Casa lui Iuda l‑a urmat pe David. 11 Perioada^[2] cât David a fost rege la Hebron, peste Casa lui Iuda, a fost de șapte ani și șase luni. 12 Abner, fiul lui Ner, a ieșit din Mahanayim împreună cu slujitorii lui Iș‑Boșet, ca să plece la Ghivon. 13 Atunci Ioab, fiul Țeruiei, și slujitorii lui David au ieșit și i‑au întâlnit la iazul din Ghivon. Unii ședeau de‑o parte a iazului, iar alții de cealaltă parte a iazului. 14 Abner i‑a zis lui Ioab: – Să se ridice tinerii și să se întreacă în luptă înaintea noastră! Ioab a răspuns: – Să se ridice! 15 Tinerii s‑au ridicat și s‑au înfățișat în număr egal: doisprezece pentru Beniamin și pentru Iș‑Boșet și doisprezece dintre slujitorii lui David. 16 Fiecare și‑a apucat semenul de cap, având sabia într‑o parte, și au căzut morți împreună. Locul acela, care se află în Ghivon, s‑a numit de atunci Helkat-Hațurim^[3]. 17 Lupta a fost foarte aprigă în acea zi, iar Abner și bărbații lui Israel au fost învinși de către slujitorii lui David. 18 Se aflau acolo și cei trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute de picioare, ca una din gazelele de pe câmp. 19 El l‑a urmărit pe Abner, fără a se abate nici la dreapta, nici la stânga de la urmărirea acestuia. 20 Abner s‑a uitat în urmă și a întrebat: – Tu ești, Asael? Asael a răspuns: – Eu sunt. 21 Atunci Abner i‑a zis: – Abate‑te la dreapta sau la stânga ta! Apucă‑l pe unul dintre tinerii aceștia și ia‑i armura! Asael însă nu s‑a abătut de la urmărirea acestuia. 22 Abner i‑a zis din nou lui Asael: – Întoarce‑te din urmărirea mea! De ce să te dobor la pământ? Cum îmi voi mai ridica fața înaintea fratelui tău Ioab? 23 Dar Asael a refuzat să se întoarcă. Atunci Abner l‑a lovit în stomac cu capătul suliței și sulița i‑a ieșit prin spate. Asael a căzut acolo și a murit pe loc. Toți cei care ajungeau la locul în care căzuse și murise Asael, se opreau. 24 Dar Ioab și Abișai l‑au urmărit pe Abner și, la apusul soarelui, au ajuns la dealul Ama, care se află la răsărit de Ghiah, pe drumul spre pustia Ghivonului. 25 Fiii lui Beniamin se adunaseră în urma lui Abner, alcătuiseră o singură ceată și stăteau pe vârful unui deal. 26 Abner l‑a strigat pe Ioab și i‑a zis: – Oare să devoreze sabia la nesfârșit? Nu înțelegi că se va sfârși cu amărăciune? Până când vei amâna să spui celor din popor să se întoarcă de la urmărirea fraților lor? 27 Ioab a răspuns: – Viu este Dumnezeu că, dacă n‑ai fi vorbit, poporul ar fi continuat urmărirea fraților lui până dimineață. 28 Apoi Ioab a sunat din trâmbiță^[4] și tot poporul s‑a oprit. Nu l‑au mai urmărit pe Israel și nu s‑au mai luptat. 29 Atunci Abner și oamenii săi au mers toată noaptea prin Araba^[5]. Au trecut Iordanul, au străbătut tot Bitronul^[6] și au ajuns la Mahanayim. 30 Ioab s‑a întors de la urmărirea lui Abner și a adunat tot poporul. Dintre slujitorii lui David lipseau nouăsprezece oameni și Asael. 31 Slujitorii lui David omorâseră trei sute șaizeci de bărbați din Beniamin și dintre oamenii lui Abner. 32 L‑au luat pe Asael și l‑au înmormântat în mormântul tatălui său din Betleem. Ioab și oamenii săi au mers toată noaptea și au ajuns la Hebron când s‑a luminat de ziuă.

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 След това Давид попита Господа, думайки: да отида ли в някой от Иудините градове? И Господ му каза: иди. Давид пак попита: къде да ида? И Той му рече: в Хеврон. (1 Sam 23:2; 1 Sam 30:7) 2 И Давид отиде там с двете си жени: изреелката Ахиноама и кармелитката Авигея, бивша Навалова жена. (1 Sam 25:42) 3 Давид заведе и людете, които бяха с него, всекиго с челядта му, и се заселиха в град Хеврон. 4 И дойдоха мъжете Иудини и там помазаха Давида за цар над Иудиния дом. И обадиха на Давида, че жителите от Иавис Галаадски погребали Саула. (1 Sam 31:11; 1 Mac 2:57) 5 И Давид прати пратеници до жителите на Иавис Галаадски да им кажат: благословени да сте пред Господа, задето сте сторили тая милост на господаря си Саула (помазаника Господен), и сте го погребали (и сина му Ионатана); (1 Sam 15:13) 6 и сега нека Господ ви възнагради с милост и истина; и аз ще ви сторя добро, задето сте направили това; 7 сега нека се укрепят ръцете ви и бъдете храбри, защото господарят ви Саул умря, и домът Иудин помаза мене за цар над себе си. 8 Но Авенир, Ниров син и началник над Сауловата войска, взе Иевостея, Сауловия син, заведе го в Маханаим, (1 Sam 14:50; 1 Sam 17:55) 9 и го направи цар над Галаад, Ашур и Изреел, над Ефрема и Вениамина и над цял Израил. (Num 32:40; Ios 19:18)

Num 32:40Ios 19:18

10 Иевостей, Сауловият син, беше на четирийсет години, когато се възцари над Израиля, и царува две години. Само Иудиният дом остана с Давида. 11 Всичкото време, през което Давид царува в Хеврон над Иудиния дом, беше седем години и шест месеци. (2 Sam 5:5) 12 И отиде Авенир, Нировият син, и слугите на Сауловия син Иевостея, от Маханаим в Гаваон. (Ios 9:3; Ios 21:17)

Ios 9:3Ios 21:17

13 Излезе и Иоав, син Саруев, с Давидовите слуги и се срещнаха при Гаваонския водоем, и застанаха едните на едната страна на водоема, а другите – на другата страна на водоема. (Ier 41:12) 14 И Авенир каза на Иоава: нека станат момците и се поборят пред нас. И Иоав рече: нека станат. 15 И станаха, та отидоха дванайсет вениаминци от страна на Иевостея, Сауловия син, и дванайсет Давидови слуги. 16 Те се хванаха един другиго за главите, забиха един другиму меч в хълбока и паднаха заедно. И това място биде наречено Хелкат-Хацурим, което е в Гаваон. 17 И в оня ден стана много жестоко сражение, и Авенир с израилските люде биде поразен от Давидовите слуги. 18 Там бяха тримата синове на Саруя: Иоав, Авеса и Асаил. А Асаил беше с леки нозе, като сърна в полето. (1 Cro 2:16) 19 Асаил погна Авенира и го гони, без да се отбива ни надясно, ни наляво от стъпките на Авенира. 20 Авенир се озърна назад и каза: ти ли си, Асаиле? Той отговори: аз съм. 21 И Авенир му каза: отбий се надясно или наляво, избери си едного от момците и вземи си неговото оръжие. Но Асаил не рачи да го остави. 22 И Авенир повторно каза на Асаила: остави ме, да те не поваля на земята; с какво лице тогава ще се явя пред брата ти Иоава? 23 (И бива ли това? Върни се при брата си Иоава.) Но оня не рачи да отстъпи. Тогава Авенир обърна копието и го прободе в корема; копието премина през него, и той падна там и умря на мястото. Всички, които минаваха през онова място, дето бе паднал и умрял Асаил, се спираха. (2 Sam 3:27) 24 Иоав и Авеса гониха Авенира. Слънцето бе вече залязло, когато стигнаха до хълм Ама, срещу Гиах, на пътя за Гаваонската пустиня. 25 И вениаминци се събраха около Авенира и съставиха войска и застанаха на връх един хълм. 26 И Авенир извика към Иоава и каза: вечно ли меч ще изтребва? Или не знаеш, че сетнините ще бъдат горчиви? И кога ще кажеш на людете си да престанат да гонят братята си? 27 И Иоав рече: жив Бог! ако ти не бе говорил инак, още тая заран людете щяха да престанат да гонят братята си. 28 И Иоав затръби с тръба, и целият народ се спря, и не гониха вече израилтяните; битката престана. (2 Sam 18:16) 29 Авенир пък и людете му вървяха през равнината цялата оная нощ, преминаха Иордан, минаха през цял Битрон и стигнаха в Маханаим. 30 Върна се и Иоав от гонитбата на Авенира и събра всичкия народ, и от Давидовите слуги, освен Асаила, липсваха деветнайсет души. 31 А Давидовите слуги поразиха вениаминци и Авенировите люде, от които паднаха триста и шейсет души. 32 И взеха Асаила и го погребаха във Витлеем, в бащиния му гроб. А Иоав с людете си вървя цяла нощ и призори стигна в Хеврон.