1Ein Gebet von Mose, dem Mann Gottes. Herr, seit Generationen bist du unser Schutz! (5Mo 33,27; Hes 11,16; Offb 21,3)2Noch bevor die Berge erschaffen wurden, bevor du die Erde und das Weltall schufst, warst du Gott, du bist ohne Anfang und ohne Ende. (1Mo 1,1; Ps 102,25; Spr 8,22)3Du machst die Menschen wieder zu Staub, indem du sprichst: »Werdet zu Staub!« (Hi 34,14)4Denn für dich sind tausend Jahre wie der gestern vergangene Tag, wie wenige Stunden nur! (Ps 39,6; 2Petr 3,8)5Du wischst die Menschen fort wie ein Traum, der am Morgen verschwindet, wie Gras, das in der Frühe wächst. (Hi 14,2; Hi 20,8; Jes 40,6; Mt 6,30)6Am Morgen grünt und blüht es, aber am Abend ist es welk und trocken. (Ps 92,8)7So vergehen wir durch deinen Zorn, und durch deine Wut werden wir überwältigt.8Denn du siehst unsere Sünden, auch unsere geheimsten Vergehen deckst du auf.9Unter deinem Zorn verrinnt unser Leben, schnell wie ein Seufzer vergeht es. (Ps 78,33)10Unser Leben dauert siebzig Jahre, vielleicht sogar achtzig Jahre. Doch selbst noch die besten Jahre sind voller Kummer und Schmerz, wie schnell ziehen die Jahre vorüber und alles ist vorbei. (Ps 78,39; Pred 12,2)11Wer kann deinen gewaltigen Zorn begreifen? Wer fürchtet sich schon vor deiner Wut? (Ps 76,8)12Lehre uns, unsere Zeit zu nutzen, damit wir weise werden. (Ps 39,5)13HERR, wende dich doch wieder uns zu! Warum zögerst du noch? Erbarme dich über die, die dir dienen! (5Mo 32,36)14Überschütte uns schon am Morgen mit deiner Gnade, dann werden wir singen und fröhlich sein bis ans Ende unserer Tage. (Ps 36,9; Ps 103,5; Jer 31,14)15Schenke uns so viel Glück, wie du uns zuvor Elend geschickt hast! Gib uns jetzt genauso viele Jahre der Freude. (Ps 31,11; Ps 86,4)16Zeige uns, wie wunderbar du handelst, und lass unsere Kinder deine Herrlichkeit sehen. (Ps 44,2)17Der HERR, unser Gott, schaue freundlich auf uns und lasse unsere Arbeit gelingen. Ja, lass unsere Arbeit gelingen! (Ps 27,4; Jes 26,12)
1Stăpâne, Tu ai fost un adăpost pentru noi din generație în generație.2Înainte ca să se fi născut munții, înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul și lumea, din veșnicie în vecie, Tu ești Dumnezeu.3Tu întorci pe oameni în țărână, spunându‑le: „Întoarceți‑vă, fii ai omului!“4Căci o mie de ani, în ochii Tăi, sunt ca ziua de ieri care a trecut, ca o strajă a nopții[1]. (Ps 63,6)5Tu îi mături pe oameni ca prin somn; ei sunt ca iarba care răsare dimineața.6Deși răsare dimineața, ea trece repede, așa încât seara este veștejită și se usucă.7Suntem mistuiți de mânia Ta și îngroziți de furia Ta.8Ai pus nelegiuirile noastre înaintea Ta și ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feței Tale.9Toate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale; anii noștri se sfârșesc repede, ca un oftat.10Zilele anilor noștri ajung la șaptezeci, iar dacă avem putere – chiar până la optzeci, cei mai mulți dintre ei sunt[2] numai necaz și trudă, căci trec repede, iar noi zburăm.11Cine cunoaște tăria mâniei Tale și furia Ta, care este precum teama de Tine?12Învață‑ne să ne numărăm bine zilele, ca să avem parte de o inimă înțeleaptă!13Întoarce‑Te, DOAMNE! Până când? Ai milă de robii Tăi!14Satură‑ne dimineața cu îndurarea Ta, iar noi vom striga de bucurie și ne vom veseli în toate zilele noastre.15Înveselește‑ne pentru tot atâtea zile în care ne‑ai asuprit și pentru tot atâția ani în care am văzut nenorocirea!16Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta și măreția Ta – fiilor lor!17Fie peste noi bunăvoința[3] Stăpânului, Dumnezeul nostru. Statornicește pentru noi lucrarea mâinilor noastre! Da, statornicește lucrarea mâinilor noastre!