1O God, do not remain silent; do not turn a deaf ear, do not stand aloof, O God.2See how your enemies growl, how your foes rear their heads.3With cunning they conspire against your people; they plot against those you cherish.4‘Come,’ they say, ‘let us destroy them as a nation, so that Israel’s name is remembered no more.’5With one mind they plot together; they form an alliance against you –6the tents of Edom and the Ishmaelites, of Moab and the Hagrites,7Byblos, Ammon and Amalek, Philistia, with the people of Tyre.8Even Assyria has joined them to reinforce Lot’s descendants.[1]9Do to them as you did to Midian, as you did to Sisera and Jabin at the River Kishon,10who perished at Endor and became like dung on the ground.11Make their nobles like Oreb and Zeeb, all their princes like Zebah and Zalmunna,12who said, ‘Let us take possession of the pasture-lands of God.’13Make them like tumble-weed, my God, like chaff before the wind.14As fire consumes the forest or a flame sets the mountains ablaze,15so pursue them with your tempest and terrify them with your storm.16Cover their faces with shame, Lord, so that they will seek your name.17May they ever be ashamed and dismayed; may they perish in disgrace.18Let them know that you, whose name is the Lord – that you alone are the Most High over all the earth.
1Dumnezeule, să nu păstrezi tăcerea! Să nu taci și să nu rămâi mut, Dumnezeule!2Căci iată, dușmanii Tăi vociferează, și cei ce Te urăsc își ridică fruntea.3Uneltesc împotriva poporului Tău, fac planuri împotriva celor ocrotiți de Tine.4Ei spun: „Haideți să‑i nimicim ca neam și să nu mai fie amintit numele lui Israel!“5Iată‑i pe cei care au hotărât într‑un gând să încheie un legământ împotriva Ta:6corturile Edomului și ismaeliții, Moabul și hagareniții[1], (1Ch 11:38; 1Ch 27:31)7Ghebal[2], Amon și Amalek, Filistia și locuitorii Tyrului;8de asemenea, li s‑a alăturat și Asiria, punându‑și brațul alături de cel al fiilor lui Lot. Selah9Fă‑le ca lui Midian, ca lui Sisera și lui Iabin la râul Chișon,10care au fost nimiciți la En‑Dor, devenind gunoi pentru pământ!11Fă‑le nobililor lor ca lui Oreb și Zeeb, iar tuturor prinților lor fă‑le ca lui Zebah și Țalmuna,12căci ei zic: „Să luăm în stăpânire pășunile lui Dumnezeu!“13Dumnezeul meu, fă‑i ca un vârtej de praf, ca o pleavă luată de vânt,14ca un foc ce mistuie pădurea, și ca o flacără ce aprinde munții!15Așa urmărește‑i cu furtuna Ta și îngrozește‑i cu vijelia Ta!16Umple‑le fața de rușine, ca să ajungă să caute Numele Tău, DOAMNE!17Să fie făcuți de rușine și îngroziți pentru totdeauna! Să fie dați de rușine și să piară!18Și să știe astfel că Tu, al Cărui Nume este DOMNUL, Tu și numai Tu ești Cel Preaînalt peste întreg pământul!