Proverbs 14 | New International Version

New International Version

1 The wise woman builds her house, but with her own hands the foolish one tears hers down. 2 Whoever fears the Lord walks uprightly, but those who despise him are devious in their ways. 3 A fool’s mouth lashes out with pride, but the lips of the wise protect them. 4 Where there are no oxen, the manger is empty, but from the strength of an ox come abundant harvests. 5 An honest witness does not deceive, but a false witness pours out lies. 6 The mocker seeks wisdom and finds none, but knowledge comes easily to the discerning. 7 Stay away from a fool, for you will not find knowledge on their lips. 8 The wisdom of the prudent is to give thought to their ways, but the folly of fools is deception. 9 Fools mock at making amends for sin, but goodwill is found among the upright. 10 Each heart knows its own bitterness, and no-one else can share its joy. 11 The house of the wicked will be destroyed, but the tent of the upright will flourish. 12 There is a way that appears to be right, but in the end it leads to death. 13 Even in laughter the heart may ache, and rejoicing may end in grief. 14 The faithless will be fully repaid for their ways, and the good rewarded for theirs. 15 The simple believe anything, but the prudent give thought to their steps. 16 The wise fear the Lord and shun evil, but a fool is hotheaded and yet feels secure. 17 A quick-tempered person does foolish things, and the one who devises evil schemes is hated. 18 The simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge. 19 Evildoers will bow down in the presence of the good, and the wicked at the gates of the righteous. 20 The poor are shunned even by their neighbours, but the rich have many friends. 21 It is a sin to despise one’s neighbour, but blessed is the one who is kind to the needy. 22 Do not those who plot evil go astray? But those who plan what is good find^[1] love and faithfulness. 23 All hard work brings a profit, but mere talk leads only to poverty. 24 The wealth of the wise is their crown, but the folly of fools yields folly. 25 A truthful witness saves lives, but a false witness is deceitful. 26 Whoever fears the Lord has a secure fortress, and for their children it will be a refuge. 27 The fear of the Lord is a fountain of life, turning a person from the snares of death. 28 A large population is a king’s glory, but without subjects a prince is ruined. 29 Whoever is patient has great understanding, but one who is quick-tempered displays folly. 30 A heart at peace gives life to the body, but envy rots the bones. 31 Whoever oppresses the poor shows contempt for their Maker, but whoever is kind to the needy honours God. 32 When calamity comes, the wicked are brought down, but even in death the righteous seek refuge in God. 33 Wisdom reposes in the heart of the discerning and even among fools she lets herself be known.^[2] 34 Righteousness exalts a nation, but sin condemns any people. 35 A king delights in a wise servant, but a shameful servant arouses his fury.

Noua Traducere Românească

from Biblica

1 Orice femeie înțeleaptă își zidește casa, dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei. 2 Cine umblă cu dreptate se teme de DOMNUL, dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește. 3 Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor. 4 Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade. 5 Un martor adevărat nu minte, dar un martor fals răsuflă minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n‑o găsește, însă, pentru cel priceput, cunoștința este un lucru ușor. 7 Depărtează‑te de omul nesăbuit pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui! 8 Înțelepciunea celui chibzuit îl face să‑și înțeleagă calea, dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare. 9 Nebunii glumesc cu păcatul^[1], dar între cei drepți este bunăvoință. 10 Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei. 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepți va înflori. 12 Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului, dar la sfârșitul ei sunt căile morții. 13 Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârși în întristare. 14 Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui, dar omul bun va fi săturat cu ale lui. 15 Cel naiv crede orice vorbă, dar cel chibzuit își gândește bine pașii. 16 Cel înțelept se teme și se depărtează de rău, dar cel nesăbuit este îngâmfat și încrezător. 17 Cel iute la mânie face prostii, și omul cu intenții rele este urât de alții. 18 Cei naivi moștenesc nebunie, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință. 19 Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept. 20 Săracul este urât chiar și de semenii lui, dar bogatul are mulți prieteni. 21 Cel ce‑și disprețuiește semenul păcătuiește, dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci. 22 Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc îndurare și credincioșie. 23 În orice trudă există și un câștig, dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie. 24 Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți, dar nebunia nesăbuiților este nebunie.^[2] 25 Un martor adevărat eliberează suflete^[3], dar cel ce răsuflă minciuni aduce înșelătoria. 26 În teama de DOMNUL există o puternică încredere; El va fi un adăpost pentru fiii Lui. 27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, îndepărtând omul de la cursele morții. 28 Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuși, prințul este ruinat. 29 Cel încet la mânie are mare pricepere, dar cel iute la mânie înalță nebunia. 30 O inimă liniștită este viața trupului, dar gelozia este putrezirea oaselor. 31 Cine‑l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său, dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu. 32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte. 33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților. 34 Dreptatea înalță un neam, dar păcatul este o rușine pentru orice popor. 35 Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept, dar mânia lui este pentru cel care‑l face de rușine.