1When Ahaz son of Jotham, the son of Uzziah, was king of Judah, King Rezin of Aram and Pekah son of Remaliah king of Israel marched up to fight against Jerusalem, but they could not overpower it.2Now the house of David was told, ‘Aram has allied itself with[1] Ephraim’; so the hearts of Ahaz and his people were shaken, as the trees of the forest are shaken by the wind.3Then the Lord said to Isaiah, ‘Go out, you and your son Shear-Jashub,[2] to meet Ahaz at the end of the aqueduct of the Upper Pool, on the road to the Launderer’s Field.4Say to him, “Be careful, keep calm and don’t be afraid. Do not lose heart because of these two smouldering stubs of firewood – because of the fierce anger of Rezin and Aram and of the son of Remaliah.5Aram, Ephraim and Remaliah’s son have plotted your ruin, saying,6‘Let us invade Judah; let us tear it apart and divide it among ourselves, and make the son of Tabeel king over it.’7Yet this is what the Sovereign Lord says: ‘ “It will not take place, it will not happen,8for the head of Aram is Damascus, and the head of Damascus is only Rezin. Within sixty-five years Ephraim will be too shattered to be a people.9The head of Ephraim is Samaria, and the head of Samaria is only Remaliah’s son. If you do not stand firm in your faith, you will not stand at all.” ’10Again the Lord spoke to Ahaz,11‘Ask the Lord your God for a sign, whether in the deepest depths or in the highest heights.’12But Ahaz said, ‘I will not ask; I will not put the Lord to the test.’13Then Isaiah said, ‘Hear now, you house of David! Is it not enough to try the patience of humans? Will you try the patience of my God also?14Therefore the Lord himself will give you[3] a sign: the virgin[4] will conceive and give birth to a son, and[5] will call him Immanuel.[6]15He will be eating curds and honey when he knows enough to reject the wrong and choose the right,16for before the boy knows enough to reject the wrong and choose the right, the land of the two kings you dread will be laid waste.17The Lord will bring on you and on your people and on the house of your father a time unlike any since Ephraim broke away from Judah – he will bring the king of Assyria.’
Assyria, the Lord’s instrument
18In that day the Lord will whistle for flies from the Nile delta in Egypt and for bees from the land of Assyria.19They will all come and settle in the steep ravines and in the crevices in the rocks, on all the thornbushes and at all the water holes.20In that day the Lord will use a razor hired from beyond the River Euphrates – the king of Assyria – to shave your heads and private parts, and to cut off your beards also.21In that day, a person will keep alive a young cow and two goats.22And because of the abundance of the milk they give, there will be curds to eat. All who remain in the land will eat curds and honey.23In that day, in every place where there were a thousand vines worth a thousand silver shekels,[7] there will be only briers and thorns.24Hunters will go there with bow and arrow, for the land will be covered with briers and thorns.25As for all the hills once cultivated by the hoe, you will no longer go there for fear of the briers and thorns; they will become places where cattle are turned loose and where sheep run.
1În perioada când Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, era rege peste Iuda, Rețin, regele Aramului, împreună cu Pekah, fiul lui Remalia și rege peste Israel, au asediat Ierusalimul, dar n‑au reușit să‑l cucerească.2Când i s‑a spus Casei lui David: „Aram s‑a aliat cu Efraim!“, inima lui Ahaz și a poporului său a tremurat așa cum tremură copacii din pădure din cauza vântului.3Atunci DOMNUL i‑a zis lui Isaia: – Du‑te împreună cu fiul tău Șear-Iașub[1] ca să‑l întâlnești pe Ahaz, la capătul canalului de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului4și spune‑i: „Ai grijă, stai liniștit și nu te teme! Să nu ți se înmoaie inima din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Rețin, a lui Aram și a fiului lui Remalia.5Într-adevăr, Aram, împreună cu Efraim și cu fiul lui Remalia uneltesc împotriva ta, zicând:6«Să ne suim împotriva lui Iuda, s‑o sfâșiem și s‑o împărțim între noi, iar pe fiul lui Tabeel să‑l facem rege peste ea!»7Stăpânul DOMN însă spune astfel: «Așa ceva nu se va întâmpla și nu va avea loc.8Căci Damascul este capitala Aramului, iar căpetenia Damascului este Rețin. În șaizeci și cinci de ani, Efraim va fi prea zdrobit ca să mai fie un popor.9Samaria este capitala lui Efraim, iar căpetenia Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu credeți, nu veți fi întăriți!»“10DOMNUL i‑a vorbit lui Ahaz din nou, zicând:11– Cere‑I DOMNULUI, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinței Morților, fie în înălțimile cerurilor.12Dar Ahaz a răspuns: – Nu voi cere! Nu‑L voi pune la încercare[2] pe DOMNUL! (Ge 22:1; Ex 15:25; Ex 16:4; Ex 17:2; Ex 17:7; Mt 4:1; Mr 1:13; Lu 4:2)13Atunci Isaia a zis: – Ascultați, Casă a lui David! Nu vă ajunge că încercați răbdarea oamenilor? O veți încerca și pe a Dumnezeului meu?14De aceea Însuși Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naște un fiu și îi va pune numele Emanuel[3].15El va mânca smântână și miere până va ști cum să respingă răul și să aleagă binele:[4]16fiindcă, înainte de a ști copilul cum să respingă răul și să aleagă binele, țara celor doi regi de care te temi va fi pustiită.17DOMNUL va aduce peste tine, peste poporul tău și peste casa ta vremuri cum n‑au mai fost din perioada când Efraim s‑a despărțit de Iuda – El îl va aduce pe împăratul Asiriei.18Se va‑ntâmpla în ziua aceea că DOMNUL va fluiera după muștele de la izvoarele râurilor Egiptului și după albinele care sunt în țara Asiriei.19Ele vor veni și se vor așeza, toate, în râpele abrupte, în crăpăturile stâncilor, pe toți mărăcinii și pe toate fântânile.20În ziua aceea, Stăpânul va rade cu un brici împrumutat de dincolo de Râu[5], cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare. Va înlătura chiar și barba.21În ziua aceea, un om va ține în viață o juncană din cireadă și două oi,22dar, pentru că vor da lapte din belșug, el va avea smântână să mănânce. Oricine va fi lăsat în țară va mânca smântână și miere.23În ziua aceea, în orice loc unde erau o mie de butuci de vie, valorând o mie de șecheli de argint[6], vor fi doar mărăcini și spini.24Oamenii vor intra acolo cu arcuri și săgeți, pentru că toată țara va fi numai mărăcini și spini.25În ce privește toate dealurile, care odinioară erau cultivate, nu vei mai merge pe acolo de teama mărăcinilor și a spinilor; acestea vor fi păscute de vite și călcate în picioare de oi.