1See, the Lord is going to lay waste the earth and devastate it; he will ruin its face and scatter its inhabitants –2it will be the same for priest as for people, for the master as for his servant, for the mistress as for her servant, for seller as for buyer, for borrower as for lender, for debtor as for creditor.3The earth will be completely laid waste and totally plundered. The Lord has spoken this word.4The earth dries up and withers, the world languishes and withers, the heavens languish with the earth.5The earth is defiled by its people; they have disobeyed the laws, violated the statutes and broken the everlasting covenant.6Therefore a curse consumes the earth; its people must bear their guilt. Therefore earth’s inhabitants are burned up, and very few are left.7The new wine dries up and the vine withers; all the merrymakers groan.8The joyful tambourines are stilled, the noise of the revellers has stopped, the joyful harp is silent.9No longer do they drink wine with a song; the beer is bitter to its drinkers.10The ruined city lies desolate; the entrance to every house is barred.11In the streets they cry out for wine; all joy turns to gloom, all joyful sounds are banished from the earth.12The city is left in ruins, its gate is battered to pieces.13So will it be on the earth and among the nations, as when an olive tree is beaten, or as when gleanings are left after the grape harvest.14They raise their voices, they shout for joy; from the west they acclaim the Lord’s majesty.15Therefore in the east give glory to the Lord; exalt the name of the Lord, the God of Israel, in the islands of the sea.16From the ends of the earth we hear singing: ‘Glory to the Righteous One.’ But I said, ‘I waste away, I waste away! Woe to me! The treacherous betray! With treachery the treacherous betray!’17Terror and pit and snare await you, people of the earth.18Whoever flees at the sound of terror will fall into a pit; whoever climbs out of the pit will be caught in a snare. The floodgates of the heavens are opened, the foundations of the earth shake.19The earth is broken up, the earth is split asunder, the earth is violently shaken.20The earth reels like a drunkard, it sways like a hut in the wind; so heavy upon it is the guilt of its rebellion that it falls – never to rise again.21In that day the Lord will punish the powers in the heavens above and the kings on the earth below.22They will be herded together like prisoners bound in a dungeon; they will be shut up in prison and be punished[1] after many days.23The moon will be dismayed, the sun ashamed; for the Lord Almighty will reign on Mount Zion and in Jerusalem, and before its elders – with great glory.
1Iată, DOMNUL urmează să golească pământul și să‑l pustiască; îi va răsturna suprafața și‑i va împrăștia locuitorii.2La fel i se va întâmpla preotului, ca și poporului, stăpânului, ca și robului său, stăpânei, ca și roabei ei, celui ce vinde, ca și celui ce cumpără, celui ce împrumută, ca și celui ce ia cu împrumut și celui ce i se datorează, ca și datornicului.3Pământul va fi în întregime pustiit și jefuit, căci DOMNUL a rostit acest cuvânt.4Pământul se usucă, se veștejește; lumea suferă, se veștejește; conducătorii popoarelor pământului suferă și ei.5Pământul este pângărit de locuitorii săi,[1] căci au încălcat legile, au trecut peste hotărâre și au rupt legământul cel veșnic.6De aceea un blestem devorează pământul, iar locuitorii lui își ispășesc vina. De aceea sunt mistuiți locuitorii pământului și rămân puțini oameni.7Mustul se usucă, iar vița este veștejită; toți cei aveau inima veselă suspină.8Bucuria tamburinelor a încetat, zgomotul celor ce petrec s‑a oprit, bucuria lirei s‑a sfârșit.9Nu se mai bea vin cântând, iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.10Cetatea pustie stă dărâmată; toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.11Pe străzi ei strigă după vin; orice bucurie s‑a dus și veselia a fost izgonită din țară.12Cetatea e lăsată în ruine, iar poarta îi este sfărâmată.13Pe întinderea pământului și în mijlocul popoarelor va fi ca atunci când se scutură măslinul, ca atunci când rămân câțiva ciorchini după culesul viei.14Ei își înalță glasurile, strigă de bucurie și aclamă, dinspre apus, măreția DOMNULUI.15De aceea voi, cei din răsărit, slăviți‑L pe DOMNUL! Cei de pe insulele mării, slăviți Numele DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel!16De la marginile pământului auzim cântându‑se: „Slavă Celui Drept!“ Eu însă zic: „Mă ofilesc! Mă ofilesc! Vai de mine! Trădătorii au trădat, trădătorii au comis trădare!“17Groaza, groapa și cursa te așteaptă, locuitor al pământului!18Oricine va fugi la sunet de groază va cădea în groapă și oricine va ieși din groapă va fi prins în cursă. Căci stăvilarele din înălțime sunt deschise și temeliile pământului se cutremură.19Pământul este făcut fărâme, pământul este rupt în bucăți, pământul este zguduit cu putere.20Pământul se clatină ca un om beat, se leagănă ca o colibă. Fărădelegea lui apasă greu asupra lui; el cade, și nu se mai ridică.21În ziua aceea, DOMNUL va pedepsi oștirea de sus, în înălțime, și pe împărații pământului, pe pământ.22Vor fi adunați împreună, ca prizonierii, într‑o groapă. Vor fi închiși într‑o închisoare și, după multe zile, vor fi pedepsiți.23Atunci luna va fi umilită, iar soarele făcut de rușine, pentru că DOMNUL Oștirilor va domni pe muntele Sion și în Ierusalim, înaintea bătrânilor Săi, în slavă.