1At the time when Amraphel was king of Shinar,[1] Arioch king of Ellasar, Kedorlaomer king of Elam and Tidal king of Goyim,2these kings went to war against Bera king of Sodom, Birsha king of Gomorrah, Shinab king of Admah, Shemeber king of Zeboyim, and the king of Bela (that is, Zoar).3All these latter kings joined forces in the Valley of Siddim (that is, the Dead Sea Valley).4For twelve years they had been subject to Kedorlaomer, but in the thirteenth year they rebelled.5In the fourteenth year, Kedorlaomer and the kings allied with him went out and defeated the Rephaites in Ashteroth Karnaim, the Zuzites in Ham, the Emites in Shaveh Kiriathaim6and the Horites in the hill country of Seir, as far as El Paran near the desert.7Then they turned back and went to En Mishpat (that is, Kadesh), and they conquered the whole territory of the Amalekites, as well as the Amorites who were living in Hazezon Tamar.8Then the king of Sodom, the king of Gomorrah, the king of Admah, the king of Zeboyim and the king of Bela (that is, Zoar) marched out and drew up their battle lines in the Valley of Siddim9against Kedorlaomer king of Elam, Tidal king of Goyim, Amraphel king of Shinar and Arioch king of Ellasar – four kings against five.10Now the Valley of Siddim was full of tar pits, and when the kings of Sodom and Gomorrah fled, some of the men fell into them and the rest fled to the hills.11The four kings seized all the goods of Sodom and Gomorrah and all their food; then they went away.12They also carried off Abram’s nephew Lot and his possessions, since he was living in Sodom.13A man who had escaped came and reported this to Abram the Hebrew. Now Abram was living near the great trees of Mamre the Amorite, a brother[2] of Eshkol and Aner, all of whom were allied with Abram.14When Abram heard that his relative had been taken captive, he called out the 318 trained men born in his household and went in pursuit as far as Dan.15During the night Abram divided his men to attack them and he routed them, pursuing them as far as Hobah, north of Damascus.16He recovered all the goods and brought back his relative Lot and his possessions, together with the women and the other people.17After Abram returned from defeating Kedorlaomer and the kings allied with him, the king of Sodom came out to meet him in the Valley of Shaveh (that is, the King’s Valley).18Then Melchizedek king of Salem brought out bread and wine. He was priest of God Most High,19and he blessed Abram, saying, ‘Blessed be Abram by God Most High, Creator of heaven and earth.20And praise be to God Most High, who delivered your enemies into your hand.’ Then Abram gave him a tenth of everything.21The king of Sodom said to Abram, ‘Give me the people and keep the goods for yourself.’22But Abram said to the king of Sodom, ‘With raised hand I have sworn an oath to the Lord, God Most High, Creator of heaven and earth,23that I will accept nothing belonging to you, not even a thread or the strap of a sandal, so that you will never be able to say, “I made Abram rich.”24I will accept nothing but what my men have eaten and the share that belongs to the men who went with me – to Aner, Eshkol and Mamre. Let them have their share.’
1În zilele lui Amrafel, regele Șinarului[1], a lui Ariok, regele Elasarului, a lui Chedorlaomer, regele Elamului, și a lui Tidal, regele Goyimului, s‑a întâmplat că2ei au pornit la luptă împotriva lui Bera, regele Sodomei, a lui Birșa, regele Gomorei, a lui Șinab, regele Admei, a lui Șemeber, regele Țeboimului, și împotriva regelui Belei (care este Țoarul).3Toți aceștia din urmă s‑au unit în valea Sidimului, adică Marea Sărată[2].4Ei îl slujiseră pe Chedorlaomer timp de doisprezece ani, dar în al treisprezecelea an s‑au răsculat.5În al paisprezecelea an, Chedorlaomer și regii care erau cu el au venit și i‑au învins pe refaiți la Aștarot-Karnaim, pe zuziți la Ham, pe emiți la Șave Chiriatayim6și pe horiți la muntele lor, din Seir până la El‑Paran, care este lângă pustie.7Apoi s‑au întors și au venit la En‑Mișpat sau Kadeș, unde au cucerit tot teritoriul amalekiților, precum și pe amoriții care locuiau în Hațațon-Tamar.8Atunci regele Sodomei, regele Gomorei, regele Admei, regele Țeboimului și regele Belei (care este Țoarul), au ieșit și s‑au pregătit de luptă, în valea Sidimului,9împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, a lui Tidal, regele Goyimului, a lui Amrafel, regele Șinarului și a lui Ariok, regele Elasarului – patru regi împotriva a cinci.10Valea Sidimului era plină de gropi cu smoală. Regii Sodomei și Gomorei au fugit și au căzut în ele, iar cei rămași au fugit înspre dealuri.11Cei patru regi au luat toate bunurile Sodomei și Gomorei, precum și toată hrana acestora, și au plecat.12Ei l‑au luat și pe Lot, fiul fratelui lui Avram, împreună cu bunurile lui, și au plecat (Lot locuia în Sodoma).13Un om care a scăpat cu viață a venit și i‑a spus acest lucru lui Avram, evreul, care locuia lângă stejarii amoritului Mamre, fratele[3] lui Eșcol și al lui Aner. Aceștia erau aliați cu Avram prin legământ.14Când a auzit Avram că nepotul său fusese luat captiv, și‑a mobilizat cei trei sute optsprezece oameni instruiți pentru luptă, născuți în casa lui, și i‑a urmărit pe regi până la Dan.15Apoi și‑a împărțit slujitorii în timpul nopții, i‑a învins pe regi și i‑a urmărit până la Hoba, care este la nord[4] de Damasc.16Avram a adus înapoi toate bunurile. L‑a adus înapoi și pe nepotul său, Lot, împreună cu toate bunurile lui, precum și pe femei și pe ceilalți oameni.17După ce Avram s‑a întors de la înfrângerea lui Chedorlaomer și a regilor care erau cu el, regele din Sodoma i‑a ieșit în întâmpinare în valea Șave, adică Valea Regelui.18Melchisedek, regele Salemului[5], a adus pâine și vin. Acesta era preot al Dumnezeului cel Preaînalt[6].19El l‑a binecuvântat pe Avram și a zis: „Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul[7] cerurilor și al pământului,20și binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt, Care i‑a dat pe vrăjmașii tăi în mâinile tale!“ Și Avram i‑a dat zeciuială din toate.21Apoi regele din Sodoma i‑a zis lui Avram: – Dă‑mi oamenii și păstrează bunurile pentru tine.22Dar Avram i‑a răspuns regelui din Sodoma: – I‑am jurat DOMNULUI, Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul cerurilor și al pământului,23că nu voi lua nici măcar un fir de ață sau o curea de sanda din ceea ce este al tău, pentru ca să nu spui că l‑ai îmbogățit pe Avram.24Eu nu voi lua nimic, în afară de ceea ce au mâncat oamenii mei și de partea celor care au mers împreună cu mine – Aner, Eșkol și Mamre. Ei să‑și ia partea lor.