1Halleluja! Gut ist es, für unseren Gott zu singen, ja, schön ist solch ein Lobgesang, ihm allein gebührt er!2Der HERR selbst baut Jerusalem wieder auf; er sammelt die ´unter die Völker` zerstreuten Israeliten wieder ´in ihrem Land`.3Er schenkt denen Heilung, die ein gebrochenes Herz haben und verbindet ihre schmerzenden Wunden.4Er bestimmt die Anzahl der Sterne, sie alle spricht er mit Namen an.5Groß ist unser Herr und reich an Kraft, seine Weisheit ist unermesslich.6Der HERR hilft den Unterdrückten auf; die sich gegen ihn auflehnen aber erniedrigt er, bis sie am Boden liegen.7Stimmt für den HERRN ein Danklied an, spielt für unseren Gott auf der Zither!8Er überzieht den Himmel mit Wolken und sorgt für Regen auf der Erde. Auf den Bergen lässt er das Gras sprossen;9dem Vieh gibt er sein Futter, ´auch` den jungen Raben, die danach rufen.10Ihn beeindruckt nicht die Stärke des Pferdes, er freut sich auch nicht über die Muskeln des Kämpfers.[1]11Gefallen hat der HERR an denen, die ihm mit Ehrfurcht begegnen und voller Zuversicht darauf warten, dass er seine Güte zeigt.12Rühme den HERRN, Jerusalem! Lobe deinen Gott, Zion!13Denn er hat die Riegel deiner Tore gut befestigt, hat die Kinder in deiner Mitte gesegnet.14Er ist es, der innerhalb deiner Grenzen Frieden schenkt und dich mit dem besten Weizen sättigt.15Er sendet seinen Befehl zur Erde, aufs schnellste läuft sein Wort, ´um auszurichten, was er befahl`.16Er lässt den Schnee fallen wie Wollflocken[2], den Reif streut er aus wie weiße Asche.17Den Hagel wirft er als eisige Brocken herab[3] – wer kann der Kälte, die er kommen lässt, standhalten?18Dann wieder gibt er einen Befehl und bringt alles zum Schmelzen, er lässt seinen Tauwind wehen, und sofort rinnt überall das Wasser.19Sein Wort hat er den Nachkommen Jakobs verkündet, seine Ordnungen und Rechtsbestimmungen gab er dem Volk Israel.20Das hat er in dieser Weise für kein anderes Volk getan; nein, seine Rechtsbestimmungen kennen die anderen Völker nicht[4]. Halleluja!
Psalm 147
Noua Traducere Românească
von Biblica1Lăudați‑L pe DOMNUL![1] Căci este bine să cântăm spre lauda Dumnezeului nostru! Da, cântarea de laudă este plăcută și potrivită!2DOMNUL zidește Ierusalimul și‑i strânge pe deportații lui Israel.3El îi vindecă pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile.4El socotește numărul stelelor și le cheamă pe nume pe toate.5Stăpânul nostru este mare și plin de putere; înțelepciunea Sa nu are margini!6DOMNUL îi ridică pe cei smeriți, dar pe cei răi îi apleacă până la pământ.7Cântați DOMNULUI cu mulțumire! Cântați spre lauda Dumnezeului nostru cu lira!8El acoperă cerul cu nori, pregătește ploaia pentru pământ și face să răsară iarba pe munți.9El le dă hrană vitelor și hrănește puii de corb când aceștia strigă.10Nu de puterea calului se bucură El; nu în picioarele omului Își găsește El plăcerea.11DOMNUL Își găsește plăcerea în cei ce se tem de El, în cei ce nădăjduiesc în îndurarea Lui.12Adu laudă DOMNULUI, Ierusalime! Laudă‑L pe Dumnezeul tău, Sioane!13Căci El întărește zăvoarele porților tale și îți binecuvântează fiii în mijlocul tău.14El dă pace în teritoriile tale și te satură cu cel mai ales grâu.15El trimite pe pământ Cuvântul Său; Cuvântul Lui aleargă cu iuțeală.16El dă zăpada ca lâna și presară bruma precum cenușa.17El Își aruncă gheața în bucăți, – cine poate sta înaintea frigului Său? –18Trimite Cuvântul Său și le topește; când Își pune vântul să sufle, apele curg.19A făcut cunoscute cuvintele Sale lui Iacov și a descoperit hotărârile și judecățile Sale lui Israel.20El n‑a făcut așa niciunui alt neam, și ele nu cunosc judecățile Lui. Lăudați‑L pe DOMNUL!