Psalm 89 | Menge Bibel :: ERF Bibleserver

Menge Bibel

1 Ein Lehrgedicht von Ethan, dem Esrahiten. (Ps 32,1) 2 Die Gnadenerweise des HERRN will ich allzeit besingen, bis zum fernsten Geschlecht deine Treue laut verkünden. 3 Denn du, Herr, hast verheißen: »Auf ewig soll der Gnadenbund aufgebaut sein« - fest wie den Himmel hast du deine Treue gegründet –: 4 »Ich habe einen Bund geschlossen mit meinem Erwählten, habe David, meinem Knecht, geschworen: 5 ›Deinem Geschlecht will ich ewige Dauer verleihen und aufbaun deinen Thron für alle Zeiten.‹« SELA. 6 Da priesen die Himmel deine Wundertat, o HERR, dazu deine Treue in der Versammlung der Heiligen^[1]. 7 Denn wer in der Wolkenhöhe kommt dem HERRN gleich, ist dem HERRN vergleichbar unter den Gottessöhnen^[2], 8 dem Gott, der gefürchtet ist im Kreise der Heiligen und furchtbar über alle um ihn her? 9 HERR, du Gott der Heerscharen, wer ist dir gleich? Stark bist du, HERR, und deine Treue ist rings um dich her. 10 Du herrschest über das Ungestüm des Meeres: erheben sich seine Wogen – du besänftigst sie. 11 Du hast Rahab zermalmt wie einen Durchbohrten, deine Feinde mit deinem starken Arm zerstreut. (Hi 9,13) 12 Dein ist der Himmel, dein auch die Erde, der Erdkreis und seine Fülle – du hast sie gegründet; 13 Norden und Süden – du hast sie geschaffen, der Thabor und Hermon bejubeln deinen Namen. 14 Du hast einen Arm voll Heldenkraft: stark ist deine Hand, deine Rechte hoch erhoben. 15 Gerechtigkeit und Recht sind deines Thrones Stützen, Gnade und Treue gehen vor dir her. 16 Wohl dem Volk, das zu jubeln versteht, das, o HERR, im Licht deines Angesichts wandelt: 17 ob deinem Namen frohlocken sie allezeit, ob deiner Gerechtigkeit sind sie hochgemut. 18 Denn du bist ihr Ruhm und ihre Stärke, und durch deine Gnade ragt hoch unser Horn; (Ps 75,5) 19 denn dem HERRN gehört unser Schild und dem Heiligen Israels unser König. (Ps 47,10) 20 Damals (V.3-4) hast du in einem Gesicht zu deinem Frommen gesprochen: »Ich habe die Hilfe einem Helden übertragen, einen Auserwählten über das Volk erhöht: 21 ich habe David als meinen Knecht gefunden, mit meinem heiligen Öl ihn gesalbt, 22 damit meine Hand beständig mit ihm sei und mein Arm ihm Stärke verleihe. 23 Kein Feind soll ihn überlisten und kein Ruchloser ihn überwältigen; 24 nein, seine Gegner will ich vor ihm zerschmettern, und die ihn hassen, will ich niederschlagen. 25 Doch mit ihm soll meine Treue und Gnade sein, durch meinen Namen soll sein Horn hoch ragen; 26 ich will das Meer unter seine Hand tun und seine Rechte auf die Ströme legen. 27 Er soll zu mir rufen: ›Mein Vater bist du, mein Gott und der Fels meines Heils!‹ 28 So will auch ich ihn zum Erstgeborenen^[3] machen, zum höchsten unter den Königen der Erde. 29 Für immer will ich ihm meine Gnade bewahren, und mein Bund soll fest ihm bleiben; 30 für immer will ich sein Geschlecht erhalten und seinen Thron, solange der Himmel steht. 31 Wenn seine Söhne mein Gesetz verlassen und nicht in meinen Rechten wandeln, 32 wenn sie meine Satzungen entweihen und meine Gebote nicht beachten: 33 so werde ich zwar mit der Rute ihren Abfall strafen und ihre Übertretung mit Schlägen, 34 doch meine Gnade will ich ihm nicht entziehen und meine Treue nimmer verleugnen; 35 ich werde meinen Bund nicht entweihen^[4] und den Ausspruch meiner Lippen nicht ändern. 36 Ein für allemal hab’ ich bei meiner Heiligkeit geschworen - niemals werde ich David belügen –: 37 ›Sein Geschlecht soll ewig bestehn, sein Thron wie die Sonne vor mir, 38 wie der Mond soll für immer er bleiben‹: der Zeuge in Wolkenhöhen ist treu!« SELA. 39 Und dennoch hast du verworfen und verstoßen, hast Zorn gegen deinen Gesalbten betätigt; 40 du hast den Bund mit deinem Knecht gebrochen, seine Krone entweiht und zu Boden geschleudert; 41 all seine Mauern hast du eingerissen, seine festen Plätze in Trümmer gelegt. 42 Es plündern ihn alle, die des Weges ziehen, seinen Nachbarn ist er zum Spott geworden. 43 Du hast den Arm seiner Dränger hoch erhoben und all seine Feinde mit Freude erfüllt; 44 auch hast du rückwärts gewandt sein scharfes Schwert und im Krieg ihn nicht aufrecht gehalten (siegreich erhalten); 45 du hast seinem Glanz ein Ende gemacht und seinen Thron zu Boden gestürzt; 46 du hast die Tage seiner Jugend verkürzt, hast ihn mit Schande bedeckt. SELA. 47 Bis wann, HERR, willst du dich ganz verbergen? Bis wann soll lodern wie Feuer dein Zorn? 48 Bedenke, wie kurz meine Lebenszeit ist, wie vergänglich du alle Menschenkinder geschaffen! 49 Wo ist ein Mensch, der leben bleibt und den Tod nicht sieht, seine Seele errettet vor des Totenreichs Macht? 50 Wo sind deine früheren Gnadenverheißungen, Allherr, die du David zugeschworen in deiner Treue? 51 Gedenke, Allherr, der Schmach deiner Knechte, daß ich tragen muß in meinem Busen den Hohn von all den vielen Völkern, 52 womit deine Feinde, o HERR, geschmäht uns haben, womit geschmäht sie haben die Fußstapfen^[5] deines Gesalbten! 53 Gepriesen sei der HERR in Ewigkeit! Amen, ja Amen!

Noua Traducere Românească

von Biblica

Un maschil al ezrahitului Etan.

1 Voi cânta mereu îndurările DOMNULUI, din generație în generație voi face cunoscută credincioșia Ta cu gura mea.^[1] (Ps 32,1) 2 Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veșnice și în ceruri Ți‑ai întărit credincioșia!“ 3 „Am încheiat un legământ cu alesul Meu și i‑am jurat robului Meu David, zicând: 4 «Îți voi întări sămânța^[2] pe vecie și voi statornici tronul tău din generație în generație.»“ Selah 5 Cerurile laudă minunile Tale, DOAMNE, precum și credincioșia Ta în adunarea sfinților. 6 Căci cine, printre nori, se poate asemăna cu DOMNUL? Este cineva ca DOMNUL printre fiii lui Dumnezeu^[3]? (Ps 29,1) 7 Dumnezeu insuflă groază în marea adunare a sfinților și este de temut pentru cei din preajma Lui. 8 DOAMNE, Dumnezeu al Oștirilor^[4], cine este puternic ca Tine, DOAMNE^[5]? Credincioșia Ta Te înconjoară! (Ps 94,7; Ps 94,12) 9 Tu stăpânești mândria mării; când i se ridică valurile, Tu i le liniștești. 10 Tu ai zdrobit Rahabul^[6] ca pe un om ucis; cu brațul Tău puternic i‑ai împrăștiat pe dușmanii Tăi. (Jes 30,7) 11 Cerurile sunt ale Tale, așa cum tot al Tău este și pământul; Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea! 12 Tu ai creat nordul și sudul^[7]. Taborul și Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău. 13 Brațul Tău este tare, mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălțată. 14 Dreptatea și judecata sunt temelia tronului Tău; îndurarea și credincioșia merg înaintea Ta. 15 Ferice de poporul care cunoaște strigătul de bucurie! DOAMNE, ei vor umbla în lumina feței Tale! 16 Ei se vor bucura de Numele Tău toată ziua și se vor lăuda cu dreptatea Ta. 17 Căci măreția tăriei lor ești Tu și prin bunăvoința Ta ne înalți cornul^[8]. (Ps 18,2) 18 Căci scutul nostru este al DOMNULUI, și împăratul nostru este al Sfântului lui Israel! 19 Atunci ai vorbit printr‑o vedenie și le‑ai zis credincioșilor Tăi: „I‑am dat ajutor unui viteaz, am ridicat din popor pe unul ales. 20 L‑am găsit pe robul Meu David și l‑am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt. 21 Mâna Mea îl va sprijini; da, brațul Meu îl va întări. 22 Dușmanul nu‑i va pretinde și nelegiuitul nu‑l va înjosi. 23 Îi voi zdrobi pe vrăjmașii lui dinaintea lui și‑i voi lovi pe cei ce‑l urăsc. 24 Credincioșia și îndurarea Mea îl vor însoți; cornul îi va fi înălțat prin Numele Meu. 25 Voi da în mâna lui marea și în dreapta lui râurile. 26 El Îmi va zice: «Tatăl meu, Dumnezeul meu, Stânca izbăvirii mele!» 27 Eu îl voi face întâi născut, cel mai înălțat dintre regii pământului. 28 Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie, iar legământul Meu cu el va fi trainic. 29 Îi voi întări sămânța^[9] pe veci și voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile. (Ps 89,4) 30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea și nu vor umbla după judecățile Mele, 31 dacă vor desconsidera hotărârile Mele și nu vor păzi poruncile Mele, 32 atunci le voi pedepsi fărădelegea cu toiagul, iar nelegiuirea cu lovituri. 33 Nu‑Mi voi îndepărta însă îndurarea de la el și nu‑Mi voi trăda credincioșia. 34 Nu‑Mi voi desconsidera legământul și nu voi schimba ce Mi‑a ieșit de pe buze. 35 Odată ce am jurat pe sfințenia Mea, nu‑l voi minți pe David! 36 Veșnică‑i va fi sămânța^[10], iar tronul lui va dăinui cât va fi soarele înaintea Mea; (Ps 89,4) 37 va fi întărit pe veci precum luna, martorul cel credincios de printre nori.“ Selah 38 Dar Tu l‑ai respins, l‑ai îndepărtat, Te‑ai mâniat pe unsul Tău. 39 Ai desconsiderat legământul cu robul Tău, i‑ai întinat coroana în țărână, 40 i‑ai dărâmat toate zidurile, i‑ai prefăcut fortificațiile în ruine, 41 l‑au jefuit toți trecătorii și a ajuns de disprețul vecinilor. 42 Ai înălțat dreapta vrăjmașilor lui și i‑ai înveselit pe toți dușmanii lui. 43 De asemenea, ai făcut ca tăișul sabiei lui să dea înapoi și nu l‑ai sprijinit în luptă. 44 I‑ai pus capăt strălucirii, iar tronul i l‑ai azvârlit la pământ. 45 I‑ai scurtat zilele tinereții sale și l‑ai acoperit cu rușine. Selah 46 DOAMNE, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna? Până când va mai arde mânia Ta ca un foc? 47 Adu‑mi aminte ce este lungimea vieții! Pentru ce deșertăciune i‑ai creat pe toți fiii omului? 48 Este oare vreun om care să poată trăi și să nu vadă moartea sau care să‑și scape sufletul din mâna Locuinței Morților? Selah 49 Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început, pe care, în credincioșia Ta, i le‑ai jurat lui David? 50 Stăpâne, adu‑Ți aminte de disprețul împotriva robilor Tăi, pe care îl port în piept din partea multor popoare, 51 disprețul cu care m‑au disprețuit dușmanii Tăi, DOAMNE, cu care au disprețuit pașii unsului Tău! 52 Binecuvântat să fie DOMNUL în veci! Amin! Amin!