1Dem Musikmeister; von David ein Psalm.2Geduldig hatte ich des HERRN geharrt: da neigte er sich zu mir und hörte mein Schreien;3er zog mich herauf aus der Grube des Unheils, aus dem schlammigen Sumpf, und stellte meine Füße auf Felsengrund, verlieh meinen Schritten Festigkeit;4er legte ein neues Lied mir in den Mund, einen Lobgesang auf unsern Gott. Das werden viele sehen[1] und Ehrfurcht fühlen und Vertrauen fassen zum HERRN.5Glückselig der Mann, der sein Vertrauen setzt auf den HERRN, der’s nicht mit den Stolzen hält und nicht mit den treulosen Lügenfreunden! (Ps 1,1)6Zahlreich sind die Wunder, die du getan hast, und deine Heilsgedanken mit uns, o HERR, mein Gott; dir ist nichts zu vergleichen; wollt’ ich von ihnen reden und sie verkünden – sie übersteigen jede Zahl.7An Schlacht- und Speisopfern hast du kein Gefallen, doch offne Ohren hast du mir gegeben; nach Brand- und Sündopfern trägst du kein Verlangen.8Da hab’ ich gesagt: »Siehe, hier bin ich! In der Rolle des Buches, da steht für mich geschrieben:9Deinen Willen zu tun, mein Gott, ist meine Lust, und dein Gesetz ist tief mir ins Herz geschrieben.« (Hebr 10,5)10Von (deiner) Gerechtigkeit hab’ ich in großer Versammlung gesprochen, siehe, meinen Lippen hab’ ich nicht Einhalt getan: du selbst, HERR, weißt es!11Deine Gerechtigkeit habe ich nicht verborgen in meinem Herzen, von deiner Treue und Hilfe laut geredet; ich habe deine Gnade und Wahrheit[2] nicht verschwiegen, vor der großen Versammlung.12So wirst du, HERR, mir dein Erbarmen nicht versagen; deine Gnade und Wahrheit werden stets mich behüten.13Denn Leiden ohne Zahl umringen mich, meine Sünden haben mich ereilt, unübersehbar; zahlreicher sind sie als die Haare meines Hauptes, und der Mut ist mir entschwunden.14Laß dir’s wohlgefallen, o HERR, mich zu retten, eile, o HERR, zu meiner Hilfe herbei!15Laß sie allesamt beschämt und schamrot werden, die nach dem Leben mir stehn, um es wegzuraffen! Laß mit Schande beladen abziehn, die mein Unglück wünschen!16Erschaudern müssen ob ihrer Schmach, die über mich rufen: »Haha, haha!«17Laß jubeln und deiner sich freuen alle, die dich suchen; laß alle, die nach deinem Heil verlangen, immerdar bekennen: »Groß ist der HERR.«18Bin ich auch elend und arm – der Allherr wird für mich sorgen. Meine Hilfe und mein Retter bist du: mein Gott, säume nicht!
1Am nădăjduit în DOMNUL, iar El S‑a aplecat înspre mine și mi‑a auzit strigătul meu după ajutor.2M‑a scos din groapa pieirii, din murdăria mocirlei. Mi‑a pus piciorul pe stâncă și mi‑a întărit pașii.3Mi‑a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulți vor vedea, se vor teme și se vor încrede în DOMNUL.4Ferice de omul care își pune încrederea în DOMNUL, care nu se abate spre cei mândri și nici spre cei ce se închină la idoli[1]!5DOAMNE, Dumnezeul meu, multe sunt minunile și planurile Tale pe care le‑ai făcut față de noi! Nimeni nu se poate asemăna cu Tine! Am vrut să le vestesc și să vorbesc despre ele, dar sunt prea multe ca să le povestesc!6Tu n‑ai dorit jertfă și dar de mâncare, ci mi‑ai străpuns[2] urechile. Tu n‑ai cerut ardere‑de‑tot și jertfă pentru păcat.7Atunci am zis: „Iată că vin! În sulul cărții este scris despre mine.8Îmi găsesc plăcerea să fac voia Ta, Dumnezeul meu. Legea Ta este înăuntrul meu.“9Vestesc dreptatea în adunarea cea mare; Tu, DOAMNE, știi că nu‑mi închid buzele!10Nu ascund dreptatea Ta în inima mea, ci vorbesc despre credincioșia și mântuirea Ta; nu acopăr îndurarea și adevărul Tău în adunarea cea mare.11DOAMNE, nu‑Ți opri mila față de mine! Fie ca îndurarea Ta și adevărul Tău să mă păzească întotdeauna!12Căci rele fără număr m‑au înconjurat; nelegiuirile mele m‑au copleșit și nu mai sunt în stare să văd; sunt mai multe decât perii capului meu și‑mi înmoaie inima.13Binevoiește, DOAMNE, să mă eliberezi! DOAMNE, vino degrabă în ajutorul meu!14Să se facă de râs și să rămână de rușine cu toții, cei ce caută să‑mi spulbere viața! Să dea înapoi și să fie umiliți cei ce‑mi doresc răul!15Să rămână înmărmuriți din cauza rușinii lor cei ce‑mi zic: „Ha! Ha!“16Să tresalte de veselie și să se bucure în Tine toți cei ce Te caută! Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică întotdeauna: „Mărit să fie DOMNUL!“17Eu sunt sărac și nevoiaș. Stăpânul Se va gândi la mine. Tu ești ajutorul și izbăvitorul meu! Dumnezeul meu, nu întârzia!