1»Ich bin der wahre Weinstock, und mein Vater ist der Weingärtner.2Jede Rebe an mir, die keine Frucht bringt, entfernt er, und jede (Rebe), die Frucht bringt, reinigt er, damit sie noch mehr Frucht bringe.3Ihr seid bereits rein infolge des Wortes, das ich zu euch geredet habe:4bleibt in mir, so bleibe ich in euch. Wie die Rebe nicht von sich selbst aus Frucht bringen kann, wenn sie nicht am Weinstock bleibt, so könnt auch ihr es nicht, wenn ihr nicht in mir bleibt.5Ich bin der Weinstock, ihr seid die Reben: wer in mir bleibt und in wem ich bleibe, der bringt reichlich Frucht; dagegen ohne mich könnt ihr nichts vollbringen.6Wer nicht in mir bleibt, der wird weggeworfen wie die Rebe und verdorrt; man sammelt sie dann und wirft sie ins Feuer: da verbrennen sie.7Wenn ihr in mir bleibt und meine Worte in euch bleiben, dann bittet, um was ihr wollt: es wird euch zuteil werden.8Dadurch ist mein Vater verherrlicht, daß ihr reichlich Frucht bringt und euch als meine Jünger erweist.«
Das Liebesgebot: Bleibt in der Liebesgemeinschaft mit mir und untereinander!
9»Wie mich der Vater geliebt hat, so habe auch ich euch geliebt: bleibet in meiner Liebe!10Wenn ihr meine Gebote haltet[1], werdet ihr in meiner Liebe bleiben, gleichwie ich die Gebote meines Vaters gehalten[2] habe und damit in seiner Liebe bleibe.11Dies habe ich zu euch geredet, damit die Freude, wie ich sie habe, auch in euch (vorhanden) sei und eure Freude vollkommen werde. –12Das ist mein Gebot, daß ihr einander liebt, wie ich euch geliebt habe.13Größere Liebe kann niemand haben als die, daß er sein Leben für seine Freunde hingibt.14Ihr seid meine Freunde, wenn ihr tut, was ich euch gebiete.15Ich nenne euch nicht mehr Knechte, denn der Knecht hat keine Einsicht in das Tun seines Herrn; vielmehr habe ich euch Freunde genannt, weil ich euch alles kundgetan habe, was ich von meinem Vater gehört habe.16Nicht ihr habt mich erwählt, sondern ich habe euch erwählt und euch dazu bestellt, daß ihr hingehen und Frucht bringen sollt und eure Frucht eine bleibende sei, auf daß der Vater euch alles gebe, um was ihr ihn in meinem Namen bittet.17Dies ist mein Gebot an euch, daß ihr einander liebet.«
Weissagung des durch den Haß der Welt leidvollen Jüngerschicksals
18»Wenn die Welt euch haßt, so bedenkt, daß sie mich noch eher als euch gehaßt hat!19Wenn ihr aus der Welt wärt[3], so würde die Welt euch als das zu ihr Gehörige lieben; weil ihr aber nicht aus der Welt seid, sondern ich euch aus der Welt heraus erwählt[4] habe, deshalb haßt euch die Welt.20Gedenkt an das Wort, das ich euch gesagt habe: ›Ein Knecht steht nicht höher als sein Herr.‹ Haben sie mich verfolgt, so werden sie auch euch verfolgen; haben sie mein Wort befolgt, so werden sie auch das eure befolgen. (Joh 13,16)21Dies alles aber werden sie euch um meines Namens willen antun, weil sie den nicht kennen, der mich gesandt hat.22Wenn ich nicht gekommen wäre und nicht zu ihnen geredet hätte, so wären sie frei von Verschulden; so aber haben sie keine Entschuldigung für ihr Verschulden.23Wer mich haßt, der haßt auch meinen Vater.24Wenn ich nicht solche Werke unter ihnen getan hätte, wie kein anderer sie getan hat, so wären sie frei von Verschulden; so aber haben sie (alles) gesehen und doch sowohl mich als auch meinen Vater gehaßt.25Aber es muß das Wort, das in ihrem Gesetz geschrieben steht (Ps 35,19; 69,5), erfüllt werden: ›Sie haben mich ohne Grund gehaßt.‹ –26Wenn aber der Helfer[5] kommt, den ich euch vom Vater her senden werde, der Geist der Wahrheit, der vom Vater ausgeht, der wird Zeugnis über mich[6] ablegen.27Doch auch ihr seid (meine) Zeugen, weil ihr von Anfang an bei mir (gewesen) seid.
1Eu sunt adevărata viță, iar Tatăl Meu este viticultorul.2El taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod și curăță orice mlădiță care aduce rod, ca să aducă și mai mult rod.3Acum voi sunteți curați, datorită cuvântului pe care vi l‑am spus.4Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi! Așa cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi nu puteți, dacă nu rămâneți în Mine.5Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cel care rămâne în Mine și în care rămân Eu aduce mult rod. Căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic.6Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca o mlădiță și se usucă. Acestea sunt adunate, aruncate în foc și arse.7Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, atunci cereți orice doriți și vi se va da.8Tatăl Meu este proslăvit prin aceasta: prin faptul că voi aduceți mult rod și deveniți[1] ucenicii Mei.9Așa cum M‑a iubit pe Mine Tatăl, așa v‑am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea!10Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.11V‑am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină.12Aceasta este porunca Mea: să vă iubiți unii pe alții așa cum v‑am iubit Eu!13Nimeni nu are o dragoste mai mare decât aceasta, și anume să‑și dea cineva viața pentru prietenii lui.14Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce vă poruncesc Eu.15Nu vă mai numesc sclavi, pentru că sclavul nu știe ce face stăpânul lui, ci v‑am numit prieteni, pentru că v‑am făcut cunoscut tot ceea ce am auzit de la Tatăl Meu.16Nu voi M‑ați ales pe Mine, ci Eu v‑am ales pe voi și v‑am desemnat să mergeți și să aduceți rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice‑I veți cere Tatălui în Numele Meu să vă dea.17Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiți unii pe alții![2]
Ucenicii și ura din partea lumii
18Dacă lumea vă urăște, să știți că pe Mine M‑a urât înaintea voastră!19Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei. Dar pentru că voi nu sunteți din lume, căci Eu v‑am ales din lume, de aceea vă urăște lumea.20Aduceți‑vă aminte de cuvintele[3] pe care vi le‑am spus: „Sclavul nu este mai mare decât stăpânul lui.“[4] Dacă pe Mine M‑au persecutat, vă vor persecuta și pe voi. Dacă au păzit cuvântul Meu, îl vor păzi și pe al vostru. (Joh 13,16)21Dar vă vor face toate aceste lucruri din cauza Numelui Meu, pentru că ei nu‑L cunosc pe Cel Ce M‑a trimis.22Dacă n‑aș fi venit și nu le‑aș fi vorbit, n‑ar avea păcat. Dar acum n‑au nicio scuză pentru păcatul lor.23Cine Mă urăște pe Mine Îl urăște și pe Tatăl Meu.24Dacă n‑aș fi făcut între ei lucrări pe care nimeni altul nu le‑a făcut, n‑ar avea păcat. Dar acum le‑au și văzut și M‑au urât și pe Mine, și pe Tatăl Meu.25Însă aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească cuvântul care este scris în Legea[5] lor: „M‑au urât fără motiv.“[6] (Ps 35,19; Ps 69,4)26Când va veni Apărătorul[7] pe Care vi‑L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, Care iese de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. (Joh 14,16)27De asemenea, și voi veți mărturisi, pentru că ați fost cu Mine de la început.