Jeremia 21 | Menge Bibel :: ERF Bibleserver

Menge Bibel

Unheilvolle Antwort Jeremias an Zedekias Gesandte und Mahnungen an das Volk während der Belagerung Jerusalems

1 (Dies ist) das Wort, das vom HERRN an Jeremia erging, als der König Zedekia Pashur, den Sohn Malkijas, und den Priester Zephanja, den Sohn Maasejas, zu ihm gesandt hatte mit dem Auftrage: 2 »Befrage doch den HERRN für uns! Denn Nebukadnezar, der König von Babylon, führt Krieg mit uns^[1]; vielleicht tut der HERR wie schon oft ein Wunder an uns, daß jener von uns abziehen muß!« 3 Da sagte Jeremia zu ihnen: »Bringt dem Zedekia folgende Antwort: 4 So hat der HERR, der Gott Israels, gesprochen: ›Wisset wohl: die Kriegswaffen in eurer Hand, mit denen ihr bisher gegen den König von Babylon und gegen die Chaldäer, die euch belagern, außerhalb der Stadtmauer gekämpft habt, die will ich umwenden und sie ins Innere dieser Stadt zuhauf hineinbringen; 5 und ich will selbst gegen euch kämpfen mit hocherhobener Hand und starkem Arm, mit Zorn und Grimm und voller Wut; 6 und ich will die Bewohner dieser Stadt niederschlagen, sowohl Menschen als Vieh: an einer verheerenden Seuche sollen sie sterben! 7 Hierauf aber‹ – so lautet der Ausspruch des HERRN – ›will ich Zedekia, den König von Juda, samt seinen Dienern und dem Volke, soweit sie in dieser Stadt von der Seuche, vom Schwert und vom Hunger verschont geblieben sind, in die Hand Nebukadnezars, des Königs von Babylon, und in die Hand ihrer Feinde und in die Hand derer, die ihnen nach dem Leben trachten, fallen lassen, damit er sie mit der Schärfe des Schwertes niederhaue, ohne Mitleid mit ihnen zu haben und ohne Schonung und Erbarmen zu üben!‹«

Rat an das Volk

8 »Zu dem Volke hier aber sollst du sagen: ›So hat der HERR gesprochen: Wisset wohl: ich lasse euch die Wahl zwischen dem Wege, der zum Leben führt, und dem Wege zum Tode: 9 Wer hier in der Stadt bleibt, der wird durch das Schwert, durch den Hunger oder durch die Pest ums Leben kommen; wer aber hinausgeht und sich den Chaldäern ergibt, die euch belagern, der wird erhalten bleiben und sein Leben in Sicherheit bringen. 10 Denn ich habe mein Angesicht gegen diese Stadt gerichtet zum Unheil und nicht zum Segen‹ – so lautet der Ausspruch des HERRN –: ›sie soll in die Hand des Königs von Babylon gegeben werden, damit er sie in Flammen aufgehen läßt!‹«

Mahnwort an das Königshaus

11 »Sodann sollst du zum Hause des Königs von Juda sagen: ›Vernehmt das Wort des HERRN, ihr vom Hause Davids! 12 So hat der HERR gesprochen: Haltet an jedem Morgen gerechtes Gericht und rettet den Bedrückten aus der Hand des Gewalttätigen, damit mein Zorn nicht wie Feuer hervorbricht und unauslöschlich brennt infolge der Bosheit eurer Taten!‹«

Gerichtsankündigung für die Stadt Jerusalem

13 »Wisse wohl: ich will an dich^[2], Bewohnerin des Tals, du Fels in der Ebene!« – so lautet der Ausspruch des HERRN. »Ihr sagt: ›Wer sollte über uns herfallen und wer in unsere Wohnungen eindringen?‹ 14 Nun, ich will euch heimsuchen, wie eure Taten es verdienen« – so lautet der Ausspruch des HERRN –, »und will ein Feuer in ihrem Walde entfachen, das ihre ganze Umgebung verzehren soll!«

Noua Traducere Românească

von Biblica

Ieremia prevestește căderea Ierusalimului

1 Cuvântul spus lui Ieremia din partea DOMNULUI, atunci când regele Zedechia l‑a trimis la el pe Pașhur, fiul lui Malchia, și pe preotul Țefania, fiul lui Maaseia, ca să‑i zică: 2 „Întreabă‑L, te rog, pe DOMNUL pentru noi, căci Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pornit la război împotriva noastră. Poate că DOMNUL va face pentru noi vreuna din minunile Sale, ca astfel acesta să se depărteze de la noi.“ 3 Ieremia le‑a răspuns: „Spuneți‑i lui Zedechia 4 că așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi întoarce împotriva voastră armele de război care sunt în mâinile voastre și pe care le folosiți ca să luptați împotriva împăratului Babilonului și a caldeenilor^[1] care vă asediază de dincolo de ziduri. Eu îi voi strânge în mijlocul cetății acesteia. 5 Eu Însumi Mă voi lupta împotriva voastră cu mână întinsă și cu braț tare, cu mânie, cu furie și cu o mare înverșunare. 6 Îi voi lovi pe locuitorii acestei cetăți – atât pe oameni, cât și pe animale – și vor muri de o molimă cumplită. 7 După aceea, zice DOMNUL, voi da pe Zedechia, regele lui Iuda, precum și pe slujitorii lui, pe popor, pe toți cei din cetatea aceasta, care vor scăpa de molimă, de sabie și de foamete, îi voi da în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în mâinile dușmanilor lor, în mâinile celor ce caută să le ia viața. Nebucadnețar îi va trece prin ascuțișul sabiei, nu‑i va cruța, nu‑i va fi milă și nu se va îndura de ei.» 8 Iar poporului acestuia să‑i spui că așa vorbește DOMNUL: «Iată, pun înaintea voastră calea vieții și calea morții. 9 Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de molimă; dar cine va ieși să se predea caldeenilor care vă asediază, va trăi și viața lui îi va fi singura pradă. 10 Căci Eu Mi‑am îndreptat fața împotriva cetății acesteia, ca să‑i fac rău, nu bine, zice DOMNUL, și de aceea ea va fi dată în mâinile împăratului Babilonului, care îi va da foc.»

Mesaj către dinastia lui David

11 De asemenea, Casei regelui lui Iuda să‑i spui astfel: «Ascultați Cuvântul DOMNULUI! 12 Casă a lui David, așa vorbește DOMNUL: Faceți dreptate în fiecare dimineață! Eliberați‑l pe cel ce a fost jefuit din mâna asupritorului! Altfel, mânia Mea va izbucni ca un foc și va arde fără să mai poată fi stinsă, din cauza răutății faptelor voastre. 13 Iată, sunt împotriva ta, cetate așezată în vale, stâncă a podișului, zice DOMNUL. Pe voi, care spuneți: ‘Cine poate veni împotriva noastră? Cine poate intra în adăposturile noastre?’, 14 vă voi pedepsi după rodul faptelor voastre, zice DOMNUL; voi aprinde un foc în pădurea voastră, care îi va mistui toate împrejurimile.»“