1Es hatte aber die ganze Erdbevölkerung eine einzige Sprache und einerlei Worte.2Als sie nun nach Osten hin zogen, fanden sie eine Tiefebene im Lande Sinear[1] und blieben dort wohnen.3Da sagten sie zueinander: »Auf! Wir wollen Ziegel[2] streichen und sie im Feuer hart brennen!« So dienten ihnen denn die Ziegel als Bausteine, und das Erdharz[3] diente ihnen als Mörtel.4Dann sagten sie: »Auf! Wir wollen uns eine Stadt und einen Turm bauen, dessen Spitze bis in den Himmel reichen soll, und wollen uns einen Namen[4] schaffen, damit wir uns nicht über die ganze Erde hin zerstreuen!«5Da fuhr der HERR herab, um sich die Stadt und den Turm anzusehen, welche die Menschen erbauten[5].6Da sagte der HERR: »Fürwahr, sie sind ein einziges Volk und haben alle dieselbe Sprache, und dies ist erst der Anfang ihres Unternehmens: hinfort wird ihnen nichts mehr unausführbar sein, was sie sich vornehmen.7Auf! wir wollen hinabfahren und ihre Sprache dort verwirren, so daß keiner mehr die Sprache des andern versteht!«8So zerstreute sie denn der HERR von dort über die ganze Erde, so daß sie den Bau der Stadt aufgeben mußten.9Daher gab man der Stadt den Namen Babel[6]; denn dort hat der HERR die Sprache der ganzen Erdbevölkerung verwirrt und sie von dort über die ganze Erde zerstreut.10Dies ist der Stammbaum[7] Sems: Als Sem 100 Jahre alt war, wurde ihm Arpachsad geboren, zwei Jahre nach der Sintflut.11Nach der Geburt Arpachsads aber lebte Sem noch 500 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –12Als Arpachsad 35 Jahre alt war, wurde er der Vater Selahs.13Nach der Geburt Selahs lebte Arpachsad noch 403 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –14Als Selah 30 Jahre alt war, wurde ihm sein Sohn Eber geboren.15Nach der Geburt Ebers lebte Selah noch 403 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –16Als Eber 34 Jahre alt war, wurde ihm sein Sohn Peleg geboren.17Nach der Geburt Pelegs lebte Eber noch 430 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –18Als Peleg 30 Jahre alt war, wurde ihm sein Sohn Rehu geboren.19Nach der Geburt Rehus lebte Peleg noch 209 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –20Als Rehu 32 Jahre alt war, wurde ihm sein Sohn Serug geboren.21Nach der Geburt Serugs lebte Rehu noch 207 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –22Als Serug 30 Jahre alt war, wurde er der Vater Nahors.23Nach der Geburt Nahors lebte Serug noch 200 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –24Als Nahor 29 Jahre alt war, wurde er der Vater Tharahs.25Nach der Geburt Tharahs lebte Nahor noch 119 Jahre und hatte Söhne und Töchter. –26Als Tharah 70 Jahre alt war, wurden ihm seine Söhne Abram, Nahor und Haran geboren.27Und dies ist der Stammbaum[8] Tharahs: Tharah hatte drei Söhne: Abram, Nahor und Haran; Haran aber war der Vater Lots.28Haran starb dann noch bei Lebzeiten seines Vaters Tharah in seinem Geburtslande, zu Ur in Chaldäa.29Abram und Nahor aber nahmen sich ebenfalls Frauen: Abrams Frau hieß Sarai, und Nahors Frau hieß Milka; diese war eine Tochter Harans, des Vaters der Milka und der Jiska.30Sarai aber war unfruchtbar: sie hatte keine Kinder.31Da nahm Tharah seinen Sohn Abram und seinen Enkel Lot, den Sohn Harans, und seine Schwiegertochter Sarai, die Frau seines Sohnes Abram, und zog mit ihnen aus Ur in Chaldäa weg, um sich ins Land Kanaan zu begeben; als sie aber bis Haran gekommen waren, blieben sie daselbst wohnen.32Tharah brachte hierauf sein Leben auf zweihundertfünf Jahre; dann starb er in Haran.
1Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte.2Călătorind spre răsărit, oamenii au găsit o câmpie în țara Șinar[1] și au locuit acolo.3Atunci fiecare i‑a zis semenului său: „Haideți să facem cărămizi și să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre și smoală în loc de mortar.4Apoi au zis: „Haideți! Să ne construim o cetate și un turn cu vârful până la ceruri și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe fața întregului pământ!“5DOMNUL S‑a coborât să vadă cetatea și turnul pe care oamenii le construiau.6DOMNUL a zis: „Iată, ei sunt un singur popor, toți au aceeași limbă, iar acesta este doar începutul a ceea ce vor să facă. Nimic din ceea ce și‑au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei.7Haideți! Să Ne coborâm și să le încurcăm acolo limba, astfel încât să nu‑și mai înțeleagă limba unii altora.“8Astfel, DOMNUL i‑a împrăștiat de acolo pe suprafața întregului pământ, iar ei au încetat să mai construiască cetatea.9De aceea, cetății i s‑a pus numele Babel[2], pentru că acolo DOMNUL a încurcat limba întregului pământ și apoi i‑a împrăștiat pe suprafața întregului pământ.
Urmașii lui Sem până la Avram
10Aceasta este istoria[3] lui Sem. La vârsta de o sută de ani, la doi ani după potop, lui Sem i s‑a născut Arpahșad. (1Mo 2,4; 1Chr 1,24)11După nașterea lui Arpahșad, Sem a mai trăit cinci sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.12La vârsta de treizeci și cinci de ani, lui Arpahșad i s‑a născut Șelah.13După nașterea lui Șelah, Arpahșad a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.14La vârsta de treizeci de ani, lui Șelah i s‑a născut Eber.15După nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.16La vârsta de treizeci și patru de ani, lui Eber i s‑a născut Peleg.17După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.18La vârsta de treizeci de ani, lui Peleg i s‑a născut Reu.19După nașterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani și i s‑au mai născut fii și fiice.20La vârsta de treizeci și doi de ani, lui Reu i s‑a născut Serug.21După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute șapte ani și i s‑au mai născut fii și fiice.22La vârsta de treizeci de ani, lui Serug i s‑a născut Nahor.23După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.24La vârsta de douăzeci și nouă de ani, lui Nahor i s‑a născut Terah.25După nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani și i s‑au mai născut fii și fiice.26La vârsta de șaptezeci de ani, lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran.
Urmașii lui Terah
27Aceasta este istoria[4] lui Terah: lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran. Lui Haran i s‑a născut Lot. (1Mo 2,4)28Haran a murit înaintea tatălui său, Terah, în țara în care s‑a născut, în Ur din Caldeea.29Avram și Nahor și‑au luat soții. Numele soției lui Avram era Sarai, iar numele soției lui Nahor era Milca. Ea era fiica lui Haran, tatăl Milcăi și al Iscăi.30Sarai era stearpă; ea nu avea copii.31Terah i‑a luat pe fiul său Avram și pe nepotul său Lot, fiul lui Haran, precum și pe Sarai, nora sa și soția fiului său Avram, și au ieșit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în țara Canaan. Au ajuns în Haran[5] și au locuit acolo.32Terah a trăit două sute cinci ani, apoi a murit în Haran.