1A Song or Psalm for the sons of Korah, to the chief Musician upon Mahalath Leannoth, Maschil of Heman the Ezrahite. O LORD God of my salvation, I have cried day and night before thee:2Let my prayer come before thee: incline thine ear unto my cry;3For my soul is full of troubles: and my life draweth nigh unto the grave.4I am counted with them that go down into the pit: I am as a man that hath no strength:5Free among the dead, like the slain that lie in the grave, whom thou rememberest no more: and they are cut off from thy hand.6Thou hast laid me in the lowest pit, in darkness, in the deeps.7Thy wrath lieth hard upon me, and thou hast afflicted me with all thy waves. Selah.8Thou hast put away mine acquaintance far from me; thou hast made me an abomination unto them: I am shut up, and I cannot come forth.9Mine eye mourneth by reason of affliction: LORD, I have called daily upon thee, I have stretched out my hands unto thee.10Wilt thou shew wonders to the dead? shall the dead arise and praise thee? Selah.11Shall thy lovingkindness be declared in the grave? or thy faithfulness in destruction?12Shall thy wonders be known in the dark? and thy righteousness in the land of forgetfulness?13But unto thee have I cried, O LORD; and in the morning shall my prayer prevent thee.14LORD, why castest thou off my soul? why hidest thou thy face from me?15I am afflicted and ready to die from my youth up: while I suffer thy terrors I am distracted.16Thy fierce wrath goeth over me; thy terrors have cut me off.17They came round about me daily like water; they compassed me about together.18Lover and friend hast thou put far from me, and mine acquaintance into darkness.
O cântare. Un psalm al fiilor lui Korah. Pentru dirijor. De cântat în mahalat leannot. Un maschil al ezrahitului Heman.
1DOAMNE, Dumnezeul izbăvirii mele, zi și noapte strig înaintea Ta.[1] (Ps 32:1)2Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea, pleacă‑Ți urechea la strigătul meu!3Căci mi s‑a săturat sufletul de atâtea necazuri și viața mi‑a ajuns în pragul Locuinței Morților.4Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă; am ajuns ca omul lipsit de putere.5Sunt abandonat printre morți asemenea celor înjunghiați care au coborât în mormânt, de care nu‑Ți mai aduci aminte niciodată și care sunt îndepărtați din mâna Ta.6M‑ai pus în groapa celor mai de jos locuri, în locuri întunecoase, în adâncuri.7Mânia Ta mă apasă; mă copleșești cu toate talazurile Tale. Selah8I‑ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc, făcându‑mă o urâciune pentru ei. Sunt închis, fără scăpare!9Mi se ostenesc ochii din cauza suferinței. Strig către Tine, DOAMNE, în fiecare zi; îmi întind mâinile spre Tine.10Faci Tu oare minuni pentru cei morți? Oare se ridică umbrele să‑Ți mulțumească? Selah11Oare se istorisește în mormânt despre îndurarea Ta și în Locul Nimicirii[3] despre credincioșia Ta?12Oare sunt cunoscute minunile Tale în întuneric sau dreptatea Ta – în tărâmul uitării?13Eu însă, către Tine, DOAMNE, strig după ajutor și încă din zori Te întâmpină rugăciunea mea.14DOAMNE, de ce mi‑ai lepădat sufletul și Ți‑ai ascuns fața de mine?15Încă din tinerețe am fost asuprit și aproape de moarte; am avut de‑a face cu groaza Ta și am fost deznădăjduit.16Mânia Ta a trecut peste mine; spaimele Tale m‑au sleit.17Toată ziua mă înconjoară ca niște ape, mă împresoară împreună.18I‑ai îndepărtat de la mine pe apropiații mei, pe prietenii mei, pe cei ce mă cunosc; mă aflu în întuneric.[4]