1The words of king Lemuel, the prophecy that his mother taught him.2What, my son? and what, the son of my womb? and what, the son of my vows?3Give not thy strength unto women, nor thy ways to that which destroyeth kings.4It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine; nor for princes strong drink:5Lest they drink, and forget the law, and pervert the judgment of any of the afflicted.6Give strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto those that be of heavy hearts.7Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.8Open thy mouth for the dumb in the cause of all such as are appointed to destruction.9Open thy mouth, judge righteously, and plead the cause of the poor and needy.10Who can find a virtuous woman? for her price is far above rubies.11The heart of her husband doth safely trust in her, so that he shall have no need of spoil.12She will do him good and not evil all the days of her life.13She seeketh wool, and flax, and worketh willingly with her hands.14She is like the merchants'ships; she bringeth her food from afar.15She riseth also while it is yet night, and giveth meat to her household, and a portion to her maidens.16She considereth a field, and buyeth it: with the fruit of her hands she planteth a vineyard.17She girdeth her loins with strength, and strengtheneth her arms.18She perceiveth that her merchandise is good: her candle goeth not out by night.19She layeth her hands to the spindle, and her hands hold the distaff.20She stretcheth out her hand to the poor; yea, she reacheth forth her hands to the needy.21She is not afraid of the snow for her household: for all her household are clothed with scarlet.22She maketh herself coverings of tapestry; her clothing is silk and purple.23Her husband is known in the gates, when he sitteth among the elders of the land.24She maketh fine linen, and selleth it ; and delivereth girdles unto the merchant.25Strength and honour are her clothing; and she shall rejoice in time to come.26She openeth her mouth with wisdom; and in her tongue is the law of kindness.27She looketh well to the ways of her household, and eateth not the bread of idleness.28Her children arise up, and call her blessed; her husband also , and he praiseth her.29Many daughters have done virtuously, but thou excellest them all.30Favour is deceitful, and beauty is vain: but a woman that feareth the LORD, she shall be praised.31Give her of the fruit of her hands; and let her own works praise her in the gates.
1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o[1] mama lui:2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu? Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?3Nu‑ți da puterea ta femeilor și nici căile[2] tale celor ce distrug regii!4Nu se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii, și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.6Dați băuturi tari celui ce piere și vin celui ce are viața amară,7ca să bea, să‑și uite sărăcia și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut, pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!9Deschide‑ți gura și judecă drept; apără drepturile celui sărac și nevoiaș!
Epilog: Femeia cinstită
10O femeie cinstită, cine poate găsi?[3] Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.11Inima soțului ei se încrede în ea și nu‑i va lipsi câștigul[4].12Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții ei.13Ea caută lână și in și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.14Ea este ca o corabie de negoț; de departe își aduce hrana.15Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană celor din casa sa, și împarte sarcini servitoarelor sale.16Ea se gândește la un teren și îl cumpără; din venitul câștigat plantează o vie.17Ea își încinge coapsele cu putere și își întărește brațele.18Ea simte că negoțul îi merge bine, și candela ei nu se stinge noaptea[5].19Își pune mâna pe furca de tors, și prinde fusul cu degetele ei.20Ea își deschide palma pentru cel sărac și își întinde mâinile către cel nevoiaș.21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii[6].22Ea își face așternuturi; are haine de in subțire și purpură.23Soțul ei este respectat la porțile cetății, când stă printre bătrânii țării.24Ea face haine de lână și le vinde, și dă[7] cingători negustorilor.25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei, și râde de ziua de mâine.26Ea își deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute[8] sunt pe limba ei. (Pr 3:3)27Ea veghează asupra căilor familiei sale și nu mănâncă pâinea lenevirii.28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei o laudă și el:29«Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!»30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de DOMNUL va fi lăudată.31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei, iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“