Proverbs 15 | King James Version

King James Version

1 A soft answer turneth away wrath: but grievous words stir up anger. 2 The tongue of the wise useth knowledge aright: but the mouth of fools poureth out foolishness. 3 The eyes of the LORD are in every place, beholding the evil and the good. 4 A wholesome tongue is a tree of life: but perverseness therein is a breach in the spirit. 5 A fool despiseth his father' instruction: but he that regardeth reproof is prudent. 6 In the house of the righteous is much treasure: but in the revenues of the wicked is trouble. 7 The lips of the wise disperse knowledge: but the heart of the foolish doeth not so. 8 The sacrifice of the wicked is an abomination to the LORD: but the prayer of the upright is his delight. 9 The way of the wicked is an abomination unto the LORD: but he loveth him that followeth after righteousness. 10 Correction is grievous unto him that forsaketh the way: and he that hateth reproof shall die. 11 Hell and destruction are before the LORD: how much more then the hearts of the children of men? 12 A scorner loveth not one that reproveth him: neither will he go unto the wise. 13 A merry heart maketh a cheerful countenance: but by sorrow of the heart the spirit is broken. 14 The heart of him that hath understanding seeketh knowledge: but the mouth of fools feedeth on foolishness. 15 All the days of the afflicted are evil: but he that is of a merry heart hath a continual feast. 16 Better is little with the fear of the LORD than great treasure and trouble therewith. 17 Better is a dinner of herbs where love is, than a stalled ox and hatred therewith. 18 A wrathful man stirreth up strife: but he that is slow to anger appeaseth strife. 19 The way of the slothful man is as an hedge of thorns: but the way of the righteous is made plain. 20 A wise son maketh a glad father: but a foolish man despiseth his mother. 21 Folly is joy to him that is destitute of wisdom: but a man of understanding walketh uprightly. 22 Without counsel purposes are disappointed: but in the multitude of counsellors they are established. 23 A man hath joy by the answer of his mouth: and a word spoken in due season, how good is it ! 24 The way of life is above to the wise, that he may depart from hell beneath. 25 The LORD will destroy the house of the proud: but he will establish the border of the widow. 26 The thoughts of the wicked are an abomination to the LORD: but the words of the pure are pleasant words. 27 He that is greedy of gain troubleth his own house; but he that hateth gifts shall live. 28 The heart of the righteous studieth to answer: but the mouth of the wicked poureth out evil things. 29 The LORD is far from the wicked: but he heareth the prayer of the righteous. 30 The light of the eyes rejoiceth the heart: and a good report maketh the bones fat. 31 The ear that heareth the reproof of life abideth among the wise. 32 He that refuseth instruction despiseth his own soul: but he that heareth reproof getteth understanding. 33 The fear of the LORD is the instruction of wisdom; and before honour is humility.

Noua Traducere Românească

from Biblica

1 Un răspuns blând potolește furia, dar o vorbă care rănește provoacă mânia. 2 Limba înțelepților folosește bine cunoștința, dar gura nesăbuiților varsă nebunie. 3 Ochii DOMNULUI sunt în orice loc, supraveghindu‑i atât pe cei răi, cât și pe cei buni. 4 O limbă vindecătoare este un pom al vieții, dar o limbă în care este perfidie zdrobește duhul. 5 Nebunul disprețuiește îndrumarea tatălui său, dar cine primește mustrarea este chibzuit. 6 În casa celui drept este mare bogăție, dar în venitul celui rău este tulburare. 7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoștință, nu tot așa face și inima nesăbuiților. 8 Jertfa celor răi este o urâciune înaintea DOMNULUI, dar rugăciunea celor drepți Îi este plăcută. 9 Calea celor răi este o urâciune înaintea DOMNULUI, dar El îi iubește pe cei ce urmăresc dreptatea. 10 O disciplinare severă îl așteaptă pe^[1] cel ce părăsește cărarea, iar cine disprețuiește mustrarea va muri. 11 Locuința Morților și Locul Distrugerii^[2] sunt înaintea DOMNULUI; cu atât mai mult inimile fiilor omului! 12 Batjocoritorului nu‑i place să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți. 13 O inimă veselă înseninează fața, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit. 14 Inima celor pricepuți caută cunoștință, dar gura celor nesăbuiți se hrănește cu nebunie. 15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăț neîncetat. 16 Mai bine puțin, dar cu teamă de DOMNUL, decât o mare bogăție cu tulburare. 17 Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrășat unde este ură. 18 Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cel încet la mânie potolește cearta. 19 Calea leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită. 20 Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său, dar un om nesăbuit își disprețuiește mama. 21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept. 22 Fără sfat, planurile dau greș, dar ele reușesc când sunt mulți sfetnici. 23 Pentru om este o bucurie să dea un răspuns iscusit și ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit! 24 Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus, ca să‑l abată de la Locuința Morților, de jos. 25 DOMNUL distruge casa celor mândri, dar întărește hotarul văduvei. 26 Gândurile rele sunt o urâciune înaintea DOMNULUI, dar cuvintele plăcute sunt curate. 27 Cel ce obține câștig nedrept își tulbură familia, dar cel ce urăște mita va trăi. 28 Inima celui drept cântărește răspunsurile, dar gura celor răi varsă răutăți. 29 DOMNUL este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepți. 30 O privire voioasă^[3] înveselește inima, și o veste bună dă sănătate oaselor.^[4] 31 Urechea care ascultă mustrarea ce duce la viață se va odihni în mijlocul înțelepților. 32 Cel ce ignoră disciplinarea își disprețuiește sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea dobândește înțelepciune. 33 Teama de DOMNUL îl învață pe om înțelepciunea,^[5] iar smerenia merge înaintea gloriei.