Matthew 24 | King James Version

King James Version

1 And Jesus went out, and departed from the temple: and his disciples came to him for to shew him the buildings of the temple. 2 And Jesus said unto them, See ye not all these things? verily I say unto you, There shall not be left here one stone upon another, that shall not be thrown down. 3 And as he sat upon the mount of Olives, the disciples came unto him privately, saying, Tell us, when shall these things be? and what shall be the sign of thy coming, and of the end of the world? 4 And Jesus answered and said unto them, Take heed that no man deceive you. 5 For many shall come in my name, saying, I am Christ; and shall deceive many. 6 And ye shall hear of wars and rumours of wars: see that ye be not troubled: for all these things must come to pass, but the end is not yet. 7 For nation shall rise against nation, and kingdom against kingdom: and there shall be famines, and pestilences, and earthquakes, in divers places. 8 All these are the beginning of sorrows. 9 Then shall they deliver you up to be afflicted, and shall kill you: and ye shall be hated of all nations for my name's sake. 10 And then shall many be offended, and shall betray one another, and shall hate one another. 11 And many false prophets shall rise, and shall deceive many. 12 And because iniquity shall abound, the love of many shall wax cold. 13 But he that shall endure unto the end, the same shall be saved. 14 And this gospel of the kingdom shall be preached in all the world for a witness unto all nations; and then shall the end come. 15 When ye therefore shall see the abomination of desolation, spoken of by Daniel the prophet, stand in the holy place, (whoso readeth, let him understand:) 16 Then let them which be in Judaea flee into the mountains: 17 Let him which is on the housetop not come down to take any thing out of his house: 18 Neither let him which is in the field return back to take his clothes. 19 And woe unto them that are with child, and to them that give suck in those days! 20 But pray ye that your flight be not in the winter, neither on the sabbath day: 21 For then shall be great tribulation, such as was not since the beginning of the world to this time, no, nor ever shall be. 22 And except those days should be shortened, there should no flesh be saved: but for the elect's sake those days shall be shortened. 23 Then if any man shall say unto you, Lo, here is Christ, or there; believe it not. 24 For there shall arise false Christs, and false prophets, and shall shew great signs and wonders; insomuch that, if it were possible, they shall deceive the very elect. 25 Behold, I have told you before. 26 Wherefore if they shall say unto you, Behold, he is in the desert; go not forth: behold, he is in the secret chambers; believe it not. 27 For as the lightning cometh out of the east, and shineth even unto the west; so shall also the coming of the Son of man be. 28 For wheresoever the carcase is, there will the eagles be gathered together. 29 Immediately after the tribulation of those days shall the sun be darkened, and the moon shall not give her light, and the stars shall fall from heaven, and the powers of the heavens shall be shaken: 30 And then shall appear the sign of the Son of man in heaven: and then shall all the tribes of the earth mourn, and they shall see the Son of man coming in the clouds of heaven with power and great glory. 31 And he shall send his angels with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his elect from the four winds, from one end of heaven to the other. 32 Now learn a parable of the fig tree; When his branch is yet tender, and putteth forth leaves, ye know that summer is nigh: 33 So likewise ye, when ye shall see all these things, know that it is near, even at the doors. 34 Verily I say unto you, This generation shall not pass, till all these things be fulfilled. 35 Heaven and earth shall pass away, but my words shall not pass away. 36 But of that day and hour knoweth no man, no, not the angels of heaven, but my Father only. 37 But as the days of Noe were, so shall also the coming of the Son of man be. 38 For as in the days that were before the flood they were eating and drinking, marrying and giving in marriage, until the day that Noe entered into the ark, 39 And knew not until the flood came, and took them all away; so shall also the coming of the Son of man be. 40 Then shall two be in the field; the one shall be taken, and the other left. 41 Two women shall be grinding at the mill; the one shall be taken, and the other left. 42 Watch therefore: for ye know not what hour your Lord doth come. 43 But know this, that if the goodman of the house had known in what watch the thief would come, he would have watched, and would not have suffered his house to be broken up. 44 Therefore be ye also ready: for in such an hour as ye think not the Son of man cometh. 45 Who then is a faithful and wise servant, whom his lord hath made ruler over his household, to give them meat in due season? 46 Blessed is that servant, whom his lord when he cometh shall find so doing. 47 Verily I say unto you, That he shall make him ruler over all his goods. 48 But and if that evil servant shall say in his heart, My lord delayeth his coming; 49 And shall begin to smite his fellowservants, and to eat and drink with the drunken; 50 The lord of that servant shall come in a day when he looketh not for him, and in an hour that he is not aware of, 51 And shall cut him asunder, and appoint him his portion with the hypocrites: there shall be weeping and gnashing of teeth.

Noua Traducere Românească

from Biblica

Semne ale sfârșitului

1 În timp ce Isus ieșea din Templu și pleca, ucenicii Lui s‑au apropiat de El ca să‑I arate clădirile Templului. (Mr 13:1; Lu 21:5) 2 Dar Isus, răspunzând, le‑a zis: – Vedeți voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată^[1]. 3 Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii au venit la El, deoparte, și L‑au întrebat: – Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului? 4 Isus, răspunzând, le‑a zis: – Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva! 5 Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți. 6 Veți auzi de războaie și vești de războaie. Vedeți să nu vă neliniștiți, căci acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 7 Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Și vor fi foamete, molime și cutremure în diverse locuri. 8 Dar toate acestea vor fi doar începutul durerilor nașterii. 9 Atunci vă vor da să fiți chinuiți, vă vor ucide și veți fi urâți de toate neamurile din cauza Numelui Meu. 10 Atunci mulți se vor poticni, se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții. 11 Se vor ridica mulți profeți falși și‑i vor duce în rătăcire pe mulți. 12 Și din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mulți se va răci. 13 Dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit. 14 Această Evanghelie a Împărăției va fi proclamată întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate neamurile. Și atunci va veni sfârșitul. 15 De aceea, când veți vedea „urâciunea pustiirii“^[2], despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt, – cel ce citește, să înțeleagă! –, (Da 9:27; Da 11:31; Da 12:11) 16 atunci cei din Iudeea să fugă în munți! 17 Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare să‑și ia lucrurile din casă, 18 iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina. 19 Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 20 Rugați‑vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într‑o zi de Sabat. 21 Căci atunci va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi! 22 Și dacă numărul acelor zile n‑ar fi scurtat, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, numărul acelor zile va fi scurtat.

Isus vorbește despre revenirea Sa

23 Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Aici este!“, să nu‑l credeți! (Mr 13:21; Lu 17:23; Lu 21:25) 24 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși. 25 Iată că v‑am spus mai dinainte! 26 Așadar, dacă vă vor spune: „Iată, este în pustie!“, să nu vă duceți; sau: „Iată‑L în odăițe^[3]!“, să nu credeți! (Mt 6:6) 27 Căci așa cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, tot așa va fi venirea Fiului Omului. 28 Oriunde va fi cadavrul, acolo se vor aduna și vulturii. 29 Imediat după necazul acelor zile, „soarele se va întuneca, luna nu‑și va mai da lumina, stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate.“^[4] (Isa 13:10; Isa 34:4; Joe 2:10) 30 Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului. Atunci toate semințiile pământului se vor jeli și‑L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului^[5] cu putere și mare slavă. (Da 7:13) 31 El Își va trimite îngerii cu trâmbița cea răsunătoare^[6], iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă. 32 Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 33 Tot așa și voi, când vedeți toate aceste lucruri, să știți că El^[7] este aproape, este chiar la uși. 34 Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35 Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!

Îndemn la veghere

36 Dar despre ziua și ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Mr 13:32; Lu 12:39; Lu 17:26; Lu 17:34; Lu 21:34)

Mr 13:32Lu 12:39Lu 17:26Lu 17:34Lu 21:34

37 Fiindcă așa cum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 38 Căci, așa cum era în zilele de dinaintea potopului, când oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă, 39 și nu au știut nimic până când nu a venit potopul și i‑a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 40 Atunci, doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar altul va fi lăsat. 41 Două femei vor măcina la moară – una va fi luată, iar alta va fi lăsată. 42 Vegheați deci, pentru că nu știți în ce zi vine Domnul vostru! 43 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști în ce strajă din noapte vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.

Robul credincios și înțelept

45 Cine este deci robul credincios și înțelept, pe care stăpânul l‑a pus responsabil peste ceilalți robi ai săi, ca să le dea hrana la timp? 46 Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 47 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 48 Dar, dacă robul acela rău zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie!“ 49 și începe să‑i bată pe confrații lui și să mănânce și să bea cu bețivii, 50 stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. 51 El îl va tăia în două^[8] și‑i va hotărî partea la un loc cu ipocriții. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!