John 9:1 | King James Version

King James Version

1 And as Jesus passed by, he saw a man which was blind from his birth. 2 And his disciples asked him, saying, Master, who did sin, this man, or his parents, that he was born blind? 3 Jesus answered, Neither hath this man sinned, nor his parents: but that the works of God should be made manifest in him. 4 I must work the works of him that sent me, while it is day: the night cometh, when no man can work. 5 As long as I am in the world, I am the light of the world. 6 When he had thus spoken, he spat on the ground, and made clay of the spittle, and he anointed the eyes of the blind man with the clay, 7 And said unto him, Go, wash in the pool of Siloam, (which is by interpretation, Sent.) He went his way therefore, and washed, and came seeing. 8 The neighbours therefore, and they which before had seen him that he was blind, said, Is not this he that sat and begged? 9 Some said, This is he: others said, He is like him: but he said, I am he. 10 Therefore said they unto him, How were thine eyes opened? 11 He answered and said, A man that is called Jesus made clay, and anointed mine eyes, and said unto me, Go to the pool of Siloam, and wash: and I went and washed, and I received sight. 12 Then said they unto him, Where is he? He said, I know not. 13 They brought to the Pharisees him that aforetime was blind. 14 And it was the sabbath day when Jesus made the clay, and opened his eyes. 15 Then again the Pharisees also asked him how he had received his sight. He said unto them, He put clay upon mine eyes, and I washed, and do see. 16 Therefore said some of the Pharisees, This man is not of God, because he keepeth not the sabbath day. Others said, How can a man that is a sinner do such miracles? And there was a division among them. 17 They say unto the blind man again, What sayest thou of him, that he hath opened thine eyes? He said, He is a prophet. 18 But the Jews did not believe concerning him, that he had been blind, and received his sight, until they called the parents of him that had received his sight. 19 And they asked them, saying, Is this your son, who ye say was born blind? how then doth he now see? 20 His parents answered them and said, We know that this is our son, and that he was born blind: 21 But by what means he now seeth, we know not; or who hath opened his eyes, we know not: he is of age; ask him: he shall speak for himself. 22 These words spake his parents, because they feared the Jews: for the Jews had agreed already, that if any man did confess that he was Christ, he should be put out of the synagogue. 23 Therefore said his parents, He is of age; ask him. 24 Then again called they the man that was blind, and said unto him, Give God the praise: we know that this man is a sinner. 25 He answered and said, Whether he be a sinner or no, I know not: one thing I know, that, whereas I was blind, now I see. 26 Then said they to him again, What did he to thee? how opened he thine eyes? 27 He answered them, I have told you already, and ye did not hear: wherefore would ye hear it again? will ye also be his disciples? 28 Then they reviled him, and said, Thou art his disciple; but we are Moses' disciples. 29 We know that God spake unto Moses: as for this fellow, we know not from whence he is. 30 The man answered and said unto them, Why herein is a marvellous thing, that ye know not from whence he is, and yet he hath opened mine eyes. 31 Now we know that God heareth not sinners: but if any man be a worshipper of God, and doeth his will, him he heareth. 32 Since the world began was it not heard that any man opened the eyes of one that was born blind. 33 If this man were not of God, he could do nothing. 34 They answered and said unto him, Thou wast altogether born in sins, and dost thou teach us? And they cast him out. 35 Jesus heard that they had cast him out; and when he had found him, he said unto him, Dost thou believe on the Son of God? 36 He answered and said, Who is he, Lord, that I might believe on him? 37 And Jesus said unto him, Thou hast both seen him, and it is he that talketh with thee. 38 And he said, Lord, I believe. And he worshipped him. 39 And Jesus said, For judgment I am come into this world, that they which see not might see; and that they which see might be made blind. 40 And some of the Pharisees which were with him heard these words, and said unto him, Are we blind also? 41 Jesus said unto them, If ye were blind, ye should have no sin: but now ye say, We see; therefore your sin remaineth.

Noua Traducere Românească

from Biblica

Isus vindecă un om născut orb

1 În timp ce trecea, Isus a văzut un orb din naștere. 2 Ucenicii Lui L‑au întrebat: – Rabbi^[1], cine a păcătuit de s‑a născut orb: el sau părinții lui?^[2] (Joh 1:38) 3 Isus a răspuns: – N‑a păcătuit nici el, nici părinții lui, ci s‑a născut orb ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4 Cât este zi trebuie să lucrăm lucrările Celui Ce M‑a trimis. Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5 Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii. 6 Și zicând acestea, a scuipat pe pământ, a făcut niște noroi din scuipat și l‑a pus pe ochii orbului. 7 Apoi i‑a zis: „Du‑te și spală‑te în bazinul Siloamului!“ Tradus, Siloam înseamnă „Trimis“. El s‑a dus, s‑a spălat și s‑a întors văzând. 8 Vecinii și cei care‑l văzuseră mai înainte, pe când era cerșetor, se întrebau: „Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?!“ 9 Unii ziceau: „El este!“ Alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!“ Iar el zicea: „Eu sunt!“ 10 Prin urmare, l‑au întrebat: – Cum ți‑au fost deschiși ochii? 11 El a răspuns: – Omul Acela, Căruia I se zice Isus, a făcut noroi, mi‑a uns ochii și mi‑a zis: „Du‑te la Siloam și spală‑te!“ Așa că m‑am dus, m‑am spălat și apoi am putut vedea. 12 Ei l‑au întrebat: – Unde este Omul Acela? El a răspuns: – Nu știu! 13 Atunci ei l‑au adus la farisei pe cel ce fusese orb. 14 Ziua în care Isus făcuse noroi și‑i deschisese ochii era o zi de Sabat. 15 Din nou, fariseii l‑au întrebat și ei cum de și‑a căpătat vederea. El le‑a zis: – Mi‑a pus noroi pe ochi, m‑am spălat și văd!

Omul vindecat de Isus este cercetat de către farisei

16 Unii dintre farisei ziceau: „Acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu păzește ziua de Sabat!“ Alții însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?!“ Și era dezbinare între ei. 17 L‑au întrebat din nou pe orb: – Tu ce zici despre El, pentru că ție ți‑a deschis ochii? El le‑a răspuns: – Este un profet. 18 Iudeii însă n‑au crezut că fusese orb și că își căpătase vederea, până când nu i‑au chemat pe părinții lui. 19 Ei i‑au întrebat: – Acesta este fiul vostru, despre care spuneți că s‑a născut orb? Așadar, cum de vede acum? 20 Atunci părinții lui au răspuns și au zis: – Știm că acesta este fiul nostru și că s‑a născut orb, 21 însă cum de vede acum sau cine i‑a deschis ochii, nu știm. Întrebați‑l pe el! Este în vârstă și va vorbi el însuși cu privire la sine. 22 Părinții lui au spus aceste lucruri fiindcă le era frică de iudei. Căci iudeii hotărâseră deja ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Cristosul, să fie exclus din sinagogă^[3]. (Joh 12:42; Joh 16:2) 23 De aceea au zis părinții lui: „Este în vârstă; întrebați‑l pe el!“ 24 L‑au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i‑au zis: – Dă slavă lui Dumnezeu!^[4] Noi știm că Omul Acesta este păcătos. 25 Atunci el a răspuns: – Dacă este păcătos, nu știu. Eu una știu: eram orb, iar acum văd. 26 Ei l‑au întrebat: – Ce ți‑a făcut? Cum ți‑a deschis ochii? 27 El le‑a răspuns: – V‑am spus deja, dar n‑ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Doar nu vreți și voi să deveniți ucenicii Lui?! 28 Ei l‑au insultat și i‑au zis: – Tu ești ucenicul Aceluia! Noi însă suntem ucenicii lui Moise! 29 Noi știm că lui Moise i‑a vorbit Dumnezeu, dar Acesta nu știm de unde este! 30 Omul a răspuns și le‑a zis: – Dar tocmai aceasta mă uimește, că voi nu știți de unde este și totuși El mi‑a deschis ochii. 31 Știm că Dumnezeu nu‑i ascultă pe păcătoși, dar dacă cineva este temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când e lumea nu s‑a auzit să deschidă cineva ochii unuia care s‑a născut orb. 33 Dacă Acesta nu era de la Dumnezeu, n‑ar fi putut face nimic. 34 Ei au răspuns și i‑au zis: – Tu ai fost născut cu totul în păcat și tu ne înveți pe noi?! Și l‑au dat afară.

Orbirea spirituală

35 Isus a auzit că l‑au dat afară și când l‑a găsit l‑a întrebat: – Crezi tu în Fiul Omului^[5]? 36 El a răspuns și a zis: – Și cine este, Domnule, ca să cred în El? 37 Isus i‑a zis: – L‑ai și văzut; Cel Ce vorbește cu tine este Acela. 38 El a răspuns: – Cred, Doamne! Și I s‑a închinat. 39 Isus i‑a zis: – Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată, pentru ca aceia care nu văd, să vadă, iar aceia care văd, să devină orbi. 40 Unii dintre fariseii care erau cu El, când au auzit acestea, I‑au zis: – Doar nu suntem și noi orbi?! 41 Isus le‑a răspuns: – Dacă ați fi orbi, n‑ați avea păcat. Dar acum, pentru că ziceți: „Vedem!“, păcatul vostru rămâne.