1Als Zedekia[1], der Sohn von Josia, die Herrschaft über Juda angetreten hatte, empfing ich eine Botschaft vom HERRN.2Der HERR sprach zu mir: »Fertige dir ein Joch aus Holz an, binde die Stangen mit Lederriemen zusammen und leg dir das Joch auf den Nacken!3Dann geh damit zu den Gesandten der Könige von Edom, Moab, Ammon, Tyrus und Sidon, die gerade bei König Zedekia in Jerusalem sind!4Sie sollen ihren Königen diese Botschaft von mir ausrichten: So spricht der HERR, der allmächtige Gott Israels:5Ich habe mit meiner starken Hand und großen Macht die Erde geschaffen, die Menschen und die Tiere, die auf ihr leben. Ich lasse über sie herrschen, wen ich will!6Alle eure Länder gebe ich in die Gewalt von Nebukadnezar, dem König von Babylonien, der mein Diener ist. Selbst die wilden Tiere sind seiner Macht unterworfen.7Alle Völker werden ihm und später seinem Sohn und Enkel dienen müssen, so lange, bis ich auch der Herrschaft der Babylonier ein Ende setze. Dann werden mächtige Könige aus anderen Ländern kommen und sich das babylonische Reich untertan machen.8Doch wenn sich jetzt ein Volk oder Königreich nicht unter Nebukadnezars Joch beugen will und seine Herrschaft nicht anerkennt, dann lasse ich Krieg, Hungersnot und Seuchen über dieses Land kommen, bis Nebukadnezar es ganz erobert hat! Darauf gebe ich, der HERR, mein Wort.9Ihr Könige, hört nicht auf eure Propheten, Wahrsager und Traumdeuter, auf eure Geisterbeschwörer und Magier, die euch weismachen wollen, ihr müsstet dem König von Babylonien nicht dienen!10Was sie euch erzählen, ist nichts als Lüge, und wenn ihr auf sie hört, werdet ihr eure Heimat verlassen müssen, ja, ich selbst vertreibe euch dann, und ihr kommt dabei um.11Doch wer sich unter Nebukadnezars Joch beugt und ihm dient, dessen Volk lasse ich in seiner Heimat bleiben, damit es das Land bebauen und darin leben kann. Das verspreche ich, der HERR.«12Dann ging ich auch zu König Zedekia und wiederholte meine Warnungen: »Du und dein Volk, beugt euch dem König von Babylonien, unterwerft euch ihm und den Babyloniern, dann bleibt ihr am Leben!13Oder willst du, dass dein Volk mit dir im Krieg umkommt, verhungert oder an Seuchen stirbt? Denn diese Folgen hat der HERR jedem Land angedroht, das sich nicht dem König von Babylonien unterwirft.14Hört nicht auf eure Propheten, die euch weismachen wollen, ihr müsstet Nebukadnezars Herrschaft nicht anerkennen! Was sie euch sagen, ist nichts als Lüge!15So spricht der HERR: Ich habe diese Propheten nicht zu euch gesandt; sie erzählen euch Lügen und berufen sich dabei auch noch auf mich! Wenn ihr auf sie hört, werde ich euch vertreiben, und ihr werdet umkommen, ihr und diese Propheten, die euch nur täuschen wollen!«16Dann wandte ich mich an die Priester und an das ganze Volk: »So spricht der HERR: Hört nicht auf eure Propheten, wenn sie euch weismachen, die Gegenstände aus dem Tempel würden bald von Babylon nach Jerusalem zurückgebracht werden! Sie belügen euch.17Hört nicht auf sie! Unterwerft euch Nebukadnezar, dann bleibt ihr am Leben! Oder wollt ihr, dass er diese Stadt zu einer Trümmerstätte macht?18Wenn eure Propheten wirklich Propheten wären, zu denen ich, der HERR, der allmächtige Gott, spreche, dann würden sie zu mir beten. Sie würden mich darum bitten, dass die übrigen wertvollen Gegenstände, die es noch im Tempel, im Königspalast oder anderswo in Jerusalem gibt, nicht auch nach Babylon gebracht werden.19Noch sind sie hier, die Bronzesäulen, das große Wasserbecken, die Kesselwagen sowie die übrigen Tempelgefäße und -werkzeuge.20Nebukadnezar hat sie nicht mitgenommen, als er den judäischen König Jojachin[2], den Sohn von Jojakim, mit den führenden Männern von Jerusalem und Juda nach Babylonien verschleppen ließ. (Jer 22,24)21Aber ich, der HERR, der allmächtige Gott Israels, sage euch: Alle wertvollen Gegenstände, die noch im Tempel, im Königspalast oder anderswo in Jerusalem zurückgeblieben sind,22werden auch nach Babylon gebracht. Dort bleiben sie, bis ich mich wieder ihrer annehme, ja, bis ich sie zurückholen und wieder hierher nach Jerusalem bringen lasse. Darauf gebe ich, der HERR, mein Wort.«
1La începutul domniei lui Zedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, Ieremia a primit Cuvântul acesta din partea DOMNULUI.2DOMNUL mi‑a vorbit astfel: „Fă‑ți un jug și niște legături, și pune‑ți‑le pe gât.3Apoi trimite‑le regelui Edomului, regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tyrului și regelui Sidonului, prin mesagerii care au venit în Ierusalim la Zedechia, regele lui Iuda.4Poruncește‑le să le spună stăpânilor lor astfel: «Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:5Eu am făcut pământul, oamenii și animalele care sunt pe fața pământului, cu puterea Mea cea mare și cu brațul Meu întins, și îl dau oricui este drept în ochii Mei.6Acum, am dat toate aceste țări în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, slujitorul Meu. Chiar și vietățile câmpului i le‑am dat ca să‑i slujească.7Toate neamurile îi vor sluji lui, fiului său și nepotului său până va veni și timpul țării lui. Atunci multe neamuri și împărați puternici o vor supune.8Dar dacă vreun neam sau vreun regat nu‑i va sluji lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, sau nu‑și va pleca gâtul sub jugul împăratului, atunci voi pedepsi neamul acela cu sabie, cu foamete și cu molimă, zice DOMNUL, până îl voi nimici prin mâna lui.9De aceea, să nu ascultați de profeții voștri, de cei care practică divinația între voi[1], de visătorii voștri, de prezicătorii[2] voștri și de vrăjitorii voștri care vă spun: ‘Nu veți sluji împăratului Babilonului!’ (3Mo 19,26; 5Mo 18,10)10Căci ei vă profețesc minciuni, ca să fiți duși departe din țara voastră. Eu vă voi izgoni și veți pieri.11Dar pe neamul care își va pleca gâtul sub jugul împăratului Babilonului și care‑i va sluji, îl voi lăsa în țara lui, zice DOMNUL, ca s‑o muncească și să locuiască în ea.»“12Am spus aceleași cuvinte și lui Zedechia, regele lui Iuda: „Plecați‑vă gâtul sub jugul împăratului Babilonului și slujiți‑i lui și poporului său ca să trăiți.13Pentru ce să muriți, tu și poporul acesta, de sabie, de foamete și de molimă, cum a spus DOMNUL cu privire la orice neam care nu‑i va sluji împăratului Babilonului?14Nu ascultați cuvintele profeților care vă spun că nu veți sluji împăratului Babilonului, căci ei vă profețesc minciuni.15«Nu Eu i‑am trimis, zice DOMNUL, ci ei profețesc minciuni în Numele Meu. De aceea vă voi izgoni și veți pieri, voi și profeții care vă profețesc.»“16Am vorbit și preoților și întregului popor, zicând: „Nu ascultați cuvintele profeților, zice DOMNUL, care vă spun: «Iată, obiectele Casei DOMNULUI vor fi aduse foarte curând din Babilon», căci ei vă profețesc minciuni.17Nu‑i ascultați, ci slujiți‑i împăratului Babilonului ca să trăiți. Pentru ce să ajungă cetatea aceasta o ruină?18Dacă ei sunt cu adevărat profeți și dacă este în ei Cuvântul DOMNULUI, atunci să mijlocească la DOMNUL Oștirilor ca obiectele care au mai rămas în Casa DOMNULUI, în palatul regelui lui Iuda și în Ierusalim să nu fie duse în Babilon.19Căci așa vorbește DOMNUL Oștirilor cu privire la stâlpi, la«mare»[3], la piedestale și la celelalte obiecte care au mai rămas în cetatea aceasta20și care n‑au fost luate de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, când i‑a dus în captivitate, din Ierusalim în Babilon, pe Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda și pe toți nobilii lui Iuda și ai Ierusalimului;21așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre obiectele care au mai rămas în Casa DOMNULUI, în palatul regelui lui Iuda și în Ierusalim:22«Ele vor fi duse în Babilon și vor rămâne acolo până în ziua când voi veni Eu după ele, zice DOMNUL. Atunci le voi aduce înapoi și le voi pune în locul acesta.»“