1(Verse 2-6: 57,8-12; Verse 7-14: 60,7-14) Ein Lied Davids.2Mein Herz ist ruhig geworden, Gott, ich fühle mich wieder sicher; mit einem Lied will ich dich preisen. Ja, das will ich!3Harfe und Laute, wacht auf, denn heute will ich die Sonne wecken!4Dir, HERR, bringe ich meinen Dank, von dir will ich singen vor allen Völkern;5denn deine Güte ist größer als der Himmel und deine Treue reicht so weit wie die Wolken! (Ps 36,6; Ps 57,11; Ps 103,11)6Gott, überstrahle den Himmel mit deiner Herrlichkeit und erfülle die Erde mit deiner Macht!7Greif ein mit deiner starken Hand, gib Antwort auf mein Rufen, rette uns – du liebst uns doch!8Aus seinem Heiligtum gibt Gott die Antwort: »Ich juble über meinen Sieg!«, sagt er. »Ich werde Sichem meinem Volk zuteilen, das Tal von Sukkot für sie vermessen.9Mir gehört Gilead, mir gehört Manasse, Efraïm ist mein Helm und Juda mein Zepter.10Moab muss mir als Waschschüssel dienen, auf Edom werfe ich meinen Schuh, um mein Besitzrecht anzuzeigen.[1] Über die Philister breche ich in Siegesjubel aus!«11Wer bringt mich in die befestigte Stadt, wer führt mich nach Edom?12Wer außer dir, Gott, könnte das tun? Aber du hast uns ja verstoßen und ziehst nicht mehr mit unseren Heeren in den Kampf!13Komm du uns in unserer Not zu Hilfe; auf Hilfe von Menschen ist kein Verlass!14Mit Gott auf unserer Seite vollbringen wir Großes; denn er wird unsere Feinde zertreten.
1Inima mea este pregătită, Dumnezeule! Voi cânta spre lauda Ta și voi suna din instrumente. Trezește‑te, suflete al meu[1]!2Treziți‑vă, harfă și liră! Voi trezi zorii.3Îți voi mulțumi, DOAMNE, printre popoare și voi cânta spre lauda Ta printre neamuri.4Căci mare este îndurarea Ta, mai presus de ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori.5Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri și fie slava Ta peste întreg pământul!6Pentru ca preaiubiții Tăi să fie salvați, izbăvește prin dreapta Ta și răspunde‑mi!7Dumnezeu a vorbit din Lăcașul Său[2]: „Voi triumfa, voi împărți Șehemul și voi măsura valea Sucot.8Al Meu este Ghiladul, al Meu este și Manase. Efraim este coiful[3] capului Meu, iar Iuda – sceptrul Meu.9Moab este vasul în care Mă spăl. Deasupra Edomului Îmi arunc încălțările, iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“10Cine mă va conduce în cetatea fortificată? Cine mă va călăuzi până în Edom?11Oare nu Tu, Dumnezeule, ne‑ai respins? Dumnezeule, nu vei mai ieși cu oștirile noastre?12Dă‑ne ajutor împotriva vrăjmașului, căci zadarnic este ajutorul omului.13Cu Dumnezeu vom lupta vitejește, și El îi va călca în picioare pe vrăjmașii noștri.