Psalm 88

English Standard Version

from Crossway
1 A Song. A Psalm of the Sons of Korah. To the choirmaster: according to Mahalath Leannoth. A Maskil[1] of Heman the Ezrahite. O Lord, God of my salvation, I cry out day and night before you. (1Ki 4:31; 1Ch 2:6; Ps 22:2; Ps 24:5; Ps 42:1; Ps 53:1; Lu 18:7)2 Let my prayer come before you; incline your ear to my cry! (Ps 31:2)3 For my soul is full of troubles, and my life draws near to Sheol. (Ps 16:10; Ps 107:18)4 I am counted among those who go down to the pit; I am a man who has no strength, (Ps 28:1)5 like one set loose among the dead, like the slain that lie in the grave, like those whom you remember no more, for they are cut off from your hand. (Ps 31:12; Isa 53:8)6 You have put me in the depths of the pit, in the regions dark and deep. (Ps 63:9; Ps 69:15; Ps 88:12; Ps 88:18; Ps 143:3; La 3:6)7 Your wrath lies heavy upon me, and you overwhelm me with all your waves. (Ps 32:4; Ps 42:7)8 You have caused my companions to shun me; you have made me a horror[2] to them. I am shut in so that I cannot escape; (Job 19:13; Job 30:10; Ps 88:18; Ps 142:4; Jer 32:2)9 my eye grows dim through sorrow. Every day I call upon you, O Lord; I spread out my hands to you. (Job 11:13; Ps 6:7)10 Do you work wonders for the dead? Do the departed rise up to praise you? (Ps 6:5)11 Is your steadfast love declared in the grave, or your faithfulness in Abaddon?12 Are your wonders known in the darkness, or your righteousness in the land of forgetfulness? (Job 10:21; Ps 88:6; Ps 89:5; Ec 9:5)13 But I, O Lord, cry to you; in the morning my prayer comes before you. (Ps 5:3; Ps 30:2)14 O Lord, why do you cast my soul away? Why do you hide your face from me? (Job 13:24; Ps 44:9)15 Afflicted and close to death from my youth up, I suffer your terrors; I am helpless.[3]16 Your wrath has swept over me; your dreadful assaults destroy me. (Job 6:4; Job 9:34)17 They surround me like a flood all day long; they close in on me together. (Ps 18:4; Ps 22:16; Ps 86:3; Ps 118:10)18 You have caused my beloved and my friend to shun me; my companions have become darkness.[4] (Job 19:13)

Psalm 88

Noua Traducere Românească

from Biblica
1 DOAMNE, Dumnezeul izbăvirii mele, zi și noapte strig înaintea Ta.[1] (Ps 32:1)2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea, pleacă‑Ți urechea la strigătul meu!3 Căci mi s‑a săturat sufletul de atâtea necazuri și viața mi‑a ajuns în pragul Locuinței Morților.4 Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă; am ajuns ca omul lipsit de putere.5 Sunt abandonat printre morți asemenea celor înjunghiați care au coborât în mormânt, de care nu‑Ți mai aduci aminte niciodată și care sunt îndepărtați din mâna Ta.6 M‑ai pus în groapa celor mai de jos locuri, în locuri întunecoase, în adâncuri.7 Mânia Ta mă apasă; mă copleșești cu toate talazurile Tale. Selah8 I‑ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc, făcându‑mă o urâciune pentru ei. Sunt închis, fără scăpare!9 Mi se ostenesc ochii din cauza suferinței. Strig către Tine, DOAMNE, în fiecare zi; îmi întind mâinile spre Tine.10 Faci Tu oare minuni pentru cei morți? Oare se ridică umbrele să‑Ți mulțumească? Selah11 Oare se istorisește în mormânt despre îndurarea Ta și în Locul Nimicirii[3] despre credincioșia Ta?12 Oare sunt cunoscute minunile Tale în întuneric sau dreptatea Ta – în tărâmul uitării?13 Eu însă, către Tine, DOAMNE, strig după ajutor și încă din zori Te întâmpină rugăciunea mea.14 DOAMNE, de ce mi‑ai lepădat sufletul și Ți‑ai ascuns fața de mine?15 Încă din tinerețe am fost asuprit și aproape de moarte; am avut de‑a face cu groaza Ta și am fost deznădăjduit.16 Mânia Ta a trecut peste mine; spaimele Tale m‑au sleit.17 Toată ziua mă înconjoară ca niște ape, mă împresoară împreună.18 I‑ai îndepărtat de la mine pe apropiații mei, pe prietenii mei, pe cei ce mă cunosc; mă aflu în întuneric.[4]