1Now these are the last words of David: The oracle of David, the son of Jesse, the oracle of the man who was raised on high, the anointed of the God of Jacob, the sweet psalmist of Israel:[1] (2Sa 7:8; 2Sa 22:51; Ps 78:70)2“The Spirit of the Lord speaks by me; his word is on my tongue. (2Pe 1:21)3The God of Israel has spoken; the Rock of Israel has said to me: When one rules justly over men, ruling in the fear of God, (Ex 18:21; 2Sa 22:2; 2Sa 22:32; 2Sa 22:47; 2Ch 19:7; 2Ch 19:9)4he dawns on them like the morning light, like the sun shining forth on a cloudless morning, like rain[2] that makes grass to sprout from the earth. (Jud 5:31; Pr 4:18; Ho 6:5)5“For does not my house stand so with God? For he has made with me an everlasting covenant, ordered in all things and secure. For will he not cause to prosper all my help and my desire? (2Sa 7:15; Ps 89:29; Isa 55:3)6But worthless men[3] are all like thorns that are thrown away, for they cannot be taken with the hand;7but the man who touches them arms himself with iron and the shaft of a spear, and they are utterly consumed with fire.”[4]
David’s Mighty Men
8These are the names of the mighty men whom David had: Josheb-basshebeth a Tahchemonite; he was chief of the three.[5] He wielded his spear[6] against eight hundred whom he killed at one time. (1Ch 11:11; 1Ch 27:2)9And next to him among the three mighty men was Eleazar the son of Dodo, son of Ahohi. He was with David when they defied the Philistines who were gathered there for battle, and the men of Israel withdrew. (2Sa 23:28; 1Ch 27:4)10He rose and struck down the Philistines until his hand was weary, and his hand clung to the sword. And the Lord brought about a great victory that day, and the men returned after him only to strip the slain.11And next to him was Shammah, the son of Agee the Hararite. The Philistines gathered together at Lehi,[7] where there was a plot of ground full of lentils, and the men fled from the Philistines. (2Sa 23:33)12But he took his stand in the midst of the plot and defended it and struck down the Philistines, and the Lord worked a great victory.13And three of the thirty chief men went down and came about harvest time to David at the cave of Adullam, when a band of Philistines was encamped in the Valley of Rephaim. (1Sa 22:1; 2Sa 5:18)14David was then in the stronghold, and the garrison of the Philistines was then at Bethlehem. (1Sa 13:23; 1Sa 22:4)15And David said longingly, “Oh, that someone would give me water to drink from the well of Bethlehem that is by the gate!”16Then the three mighty men broke through the camp of the Philistines and drew water out of the well of Bethlehem that was by the gate and carried and brought it to David. But he would not drink of it. He poured it out to the Lord17and said, “Far be it from me, O Lord, that I should do this. Shall I drink the blood of the men who went at the risk of their lives?” Therefore he would not drink it. These things the three mighty men did. (Le 17:10)18Now Abishai, the brother of Joab, the son of Zeruiah, was chief of the thirty.[8] And he wielded his spear against three hundred men[9] and killed them and won a name beside the three.19He was the most renowned of the thirty[10] and became their commander, but he did not attain to the three. (1Ch 11:21)20And Benaiah the son of Jehoiada was a valiant man[11] of Kabzeel, a doer of great deeds. He struck down two ariels[12] of Moab. He also went down and struck down a lion in a pit on a day when snow had fallen. (Jos 15:21; 2Sa 8:18; 2Sa 20:23)21And he struck down an Egyptian, a handsome man. The Egyptian had a spear in his hand, but Benaiah went down to him with a staff and snatched the spear out of the Egyptian’s hand and killed him with his own spear.22These things did Benaiah the son of Jehoiada, and won a name beside the three mighty men.23He was renowned among the thirty, but he did not attain to the three. And David set him over his bodyguard.24Asahel the brother of Joab was one of the thirty; Elhanan the son of Dodo of Bethlehem, (2Sa 2:18; 1Ch 27:7)25Shammah of Harod, Elika of Harod, (1Ch 11:27; 1Ch 27:8)26Helez the Paltite, Ira the son of Ikkesh of Tekoa, (2Sa 14:2)27Abiezer of Anathoth, Mebunnai the Hushathite, (Jos 21:18; 2Sa 21:18)28Zalmon the Ahohite, Maharai of Netophah, (2Sa 23:9; 2Ki 25:23)29Heleb the son of Baanah of Netophah, Ittai the son of Ribai of Gibeah of the people of Benjamin, (Jos 18:28; Jud 19:14; 2Sa 23:28)30Benaiah of Pirathon, Hiddai of the brooks of Gaash, (Jos 24:30; Jud 2:9; Jud 12:13; Jud 12:15; 1Ch 27:14)31Abi-albon the Arbathite, Azmaveth of Bahurim, (2Sa 3:16)32Eliahba the Shaalbonite, the sons of Jashen, Jonathan,33Shammah the Hararite, Ahiam the son of Sharar the Hararite, (2Sa 23:11)34Eliphelet the son of Ahasbai of Maacah, Eliam the son of Ahithophel the Gilonite, (2Sa 10:6; 2Sa 10:8; 2Sa 11:3; 2Sa 15:12)35Hezro[13] of Carmel, Paarai the Arbite, (Jos 15:55)36Igal the son of Nathan of Zobah, Bani the Gadite, (2Sa 8:3)37Zelek the Ammonite, Naharai of Beeroth, the armor-bearer of Joab the son of Zeruiah, (2Sa 4:2)38Ira the Ithrite, Gareb the Ithrite, (2Sa 20:26; 1Ch 2:53)39Uriah the Hittite: thirty-seven in all. (2Sa 11:3; 2Sa 11:6)
1Acestea sunt cele din urmă cuvinte ale lui David: „Rostirea lui David, fiul lui Ișai, rostirea omului înălțat de Dumnezeu, unsul Dumnezeului lui Iacov și cântărețul plăcut al lui Israel:2Duhul DOMNULUI vorbește prin mine și Cuvântul Lui este pe limba mea.3Dumnezeul lui Israel a vorbit, Stânca lui Israel mi‑a zis: «Cel ce stăpânește drept între oameni, cel ce stăpânește în teamă de Dumnezeu,4este ca lumina dimineții, atunci când răsare soarele într‑o dimineață senină; el seamănă cu razele soarelui după ploaie, care fac să crească iarba din pământ.»5Nu este așa Casa mea față de Dumnezeu? Căci El a încheiat cu mine un legământ veșnic, bine întocmit în toate privințele și bine păzit. Nu va face El să răsară din acesta tot ce este spre mântuirea și bucuria mea?6Însă ticăloșii sunt toți ca niște spini buni de aruncat, pe care nu poți să‑i iei cu mâna.7Oricine îi atinge folosește o unealtă de fier sau mânerul unei sulițe și‑i arde pe loc.“
Vitejii lui David
8Acestea sunt numele vitejilor lui David: Ioșeb-Bașebet[1], un tahchemonit[2], era căpetenia conducătorilor.[3] El și‑a învârtit sulița peste opt sute de oameni, pe care i‑a străpuns într‑o singură împrejurare. (1Ch 11:10; 1Ch 11:11)9După el era Elazar, fiul lui Dodo, urmașul lui Ahohi. El a fost unul dintre cei trei viteji care, împreună cu David, i‑au înfruntat pe filistenii adunați acolo[4] pentru război, atunci când bărbații lui Israel băteau în retragere. (1Ch 11:13)10El s‑a ridicat și a ucis la filisteni până când i‑a obosit mâna și i‑a rămas înțepenită pe sabie. DOMNUL a dat o mare victorie în ziua aceea. Poporul s‑a întors la Elazar numai ca să ia prada.11După el era Șama, fiul hararitului Aghe. Filistenii se strânseseră la Lehi. Acolo se afla o bucată de pământ plină cu linte, și poporul fugea dinaintea filistenilor.12Însă Șama a stat în mijlocul ogorului, l‑a apărat și i‑a ucis pe filisteni. Și DOMNUL a dat o mare victorie.13Trei dintre cele treizeci de căpetenii au coborât și au venit la David, pe vremea secerișului, la peștera Adulam, în timp ce o trupă de filisteni își așezase tabăra în valea Refaim.14David se afla atunci în fortăreață[5], iar garnizoana filistenilor se afla în Betleem. (2Sa 5:17)15Lui David i s‑a făcut sete și a întrebat: „Cine îmi va aduce apă din puțul de lângă poarta Betleemului?“16Cei trei viteji au răzbit prin tabăra filistenilor, au scos apă din puțul de lângă poarta Betleemului și au adus‑o cu bine la David. Însă David n‑a vrut s‑o bea, ci a vărsat‑o înaintea DOMNULUI,17zicând: „Departe de mine, DOAMNE, să fac lucrul acesta! Să beau eu sângele bărbaților care și‑au pus viața în pericol?“ Și n‑a vrut s‑o bea. Astfel de isprăvi făceau cei trei viteji.18Abișai, fratele lui Ioab, fiul Țeruiei, era căpetenia celor trei. El și‑a învârtit sulița peste trei sute de oameni, străpungându‑i. Și astfel el și‑a făcut un nume alături de cei trei.19Era respectat de către[6] cei trei.[7] El le‑a fost căpetenie, însă n‑a ajuns mai presus decât cei trei.20Benaia, fiul lui Iehoiada, era un viteaz din Kabțeel care a făcut mari isprăvi. El i‑a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel din Moab[8]. El s‑a coborât și a omorât un leu în mijlocul unui puț[9], într‑o zi cu zăpadă.[10] (2Sa 3:26)21El a ucis un egiptean impresionant. Egipteanul avea în mână o suliță. Benaia a coborât împotriva lui cu un toiag, a smuls sulița din mâna egipteanului și l‑a ucis cu propria lui suliță.22Astfel de isprăvi făcea Benaia, fiul lui Iehoiada, făcându‑și un nume alături de cei trei viteji.23Era respectat mai mult între[11] cei treizeci, dar n‑a ajuns între cei trei. David l‑a pus în garda sa personală.24Dintre cei treizeci făceau parte: Asael, fratele lui Ioab; Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem;25haroditul Șama; haroditul Elika;26paltitul Heleț; Ira, fiul tekoanitului Icheș;27Abiezer din Anatot; hușatitul Mebunai;28ahohitul Țalmon; netofatitul Maharai;29Heled, fiul netofatitului Baana; Itai, fiul lui Ribai, din Ghiva fiilor lui Beniamin;30piratonitul Benaia; Hidai din uedurile[12] Gaaș;31arbatitul Abi‑Albon; barhumitul Azmavet;32șaalbonitul Eliahba; fiii lui Iașen; Ionatan,33fiul hararitului Șama; Ahiam, fiul hararitului Șarar;34Elifelet, fiul maacatitului Ahasbai; Eliam, fiul ghilonitului Ahitofel;35carmelitul Hețrai; arbitul Paarai;36Igal, fiul lui Natan din Țoba; gaditul Bani;37amonitul Țelek; beerotitul Naharai, cel ce‑i ducea armele lui Ioab, fiul Țeruiei;38itritul Ira, itritul Gareb39și hititul Urie. Erau cu toții în număr de treizeci și șapte.