1Ein Wallfahrtslied. Rechne, HERR, dem David alle seine Mühsal an[1]! (Ps 25,18)2Der dem HERRN schwor, ein Gelübde tat dem Mächtigen Jakobs: (1Mo 49,24)3»Ich will[2] das Zelt meines Hauses nicht betreten, ich will[3] das Lager meines Bettes nicht besteigen,4ich will[4] meinen Augen keinen Schlaf gestatten, keinen Schlummer meinen Augenlidern,5bis ich eine Stätte finde für den HERRN, Wohnungen für den Starken Jakobs!« (2Sam 7,1; 1Kön 8,17; 1Chr 28,2; Apg 7,46)6Siehe, wir hören von ihr[5] in Efrata, wir fanden sie in dem Gebiete Jaars[6]. (1Sam 7,1; 2Sam 6,3)7Lasst uns einziehen in seine Wohnungen, niederfallen vor dem Schemel seiner Füße! (Ps 99,5; Kla 2,1)8Erhebe dich, HERR, zu deiner Ruhe, du und die Lade deiner Stärke!9Deine Priester sollen sich bekleiden mit Gerechtigkeit, und deine Getreuen sollen jubeln! (2Chr 6,41; Hi 29,14; Offb 19,8)10Wegen Davids, deines Knechtes, weise nicht ab das Angesicht deines Gesalbten! (2Chr 6,42; Ps 84,10; Ps 144,10)11Der HERR hat David einen Treueid[7] geschworen, er wird nicht davon abweichen: »Von der Frucht deines Leibes will ich auf deinen Thron setzen. (4Mo 23,19; 2Sam 7,12; Ps 89,4; Ps 89,5; Lk 1,32; Joh 7,42; Apg 2,30; Apg 13,23)12Wenn deine Söhne meinen Bund und meine Zeugnisse bewahren, die ich sie lehren werde, so sollen auch ihre Söhne für immer auf deinem Thron sitzen.« (1Kön 8,25; 2Chr 7,18; Jer 33,17)13Denn der HERR hat Zion erwählt, hat ihn begehrt zu seiner Wohnstätte: (Ps 9,12)14»Dies ist meine Ruhestatt für immer, hier will ich wohnen, denn ich habe ihn[8] begehrt.15Seine Speise will ich reichlich segnen, seine Armen mit Brot sättigen.16Seine Priester will ich bekleiden mit Heil[9], seine Getreuen sollen laut jubeln. (2Chr 6,41; Jes 61,10)17Dort will ich das Horn Davids wachsen lassen[10], habe ich ein Licht zugerichtet meinem Gesalbten. (1Sam 2,10; 1Kön 15,4; 2Chr 21,7; Ps 89,25; Lk 1,69)18Seine Feinde will ich bekleiden mit Schande, aber auf ihm wird seine Krone glänzen[11].« (Ps 35,26)
1DOAMNE, amintește‑Ți de David și de toate necazurile lui,2de cel ce I‑a jurat DOMNULUI, cel ce I‑a făcut un jurământ Puternicului lui Iacov:3„Nu voi intra în cortul căminului meu, nici nu mă voi sui în așternutul patului meu,4nu voi da somn ochilor mei, nici ațipire pleoapelor mele,5până când nu voi găsi un loc pentru DOMNUL, un Lăcaș pentru Puternicul lui Iacov“.6„Iată, noi am auzit despre el[1] în Efrata și l‑am găsit pe terenurile împădurite[2].7Să mergem la Lăcașul Lui! Să ne închinăm lângă scăunașul[3] Său!“ (Ps 99,5)8Ridică‑Te, DOAMNE, și vino la locul Tău de odihnă, Tu și Chivotul tăriei Tale!9Preoții Tăi să se îmbrace cu dreptate, iar credincioșii Tăi să strige de bucurie.10Datorită lui David, robul Tău, nu‑Ți întoarce fața de la unsul Tău!11DOMNUL i‑a jurat lui David credincioșie; El nu Se va întoarce de la ea: „Îl voi pune pe tronul tău pe unul din rodul trupului tău.12Dacă fiii tăi vor ține legământul Meu și mărturiile Mele, pe care îi voi învăța, atunci chiar și fiii lor vor sta pe tronul tău pentru totdeauna“.13Căci DOMNUL a ales Sionul; El l‑a dorit ca locuință a Sa.14„Acesta este locul Meu de odihnă pentru totdeauna. Aici voi locui, căci l‑am dorit.15Îi voi binecuvânta din belșug hrana și‑i voi sătura cu pâine pe cei nevoiași.16Îi voi îmbrăca preoții cu mântuire, iar credincioșii lui vor striga de bucurie.17Acolo voi face să crească un corn[4] lui David, îi voi pregăti o candelă unsului Meu. (Ps 18,2)18Îi voi îmbrăca dușmanii cu rușine, dar pe fruntea lui va străluci coroana.“