Jeremia 29 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească

Jeremia 29 | Neue evangelistische Übersetzung

Ein Brief an die Verbannten

1 Es folgt der Wortlaut des Briefes, den der Prophet Jeremia von Jerusalem aus an die übrig gebliebenen Ältesten unter den Verbannten, an die Priester, die Propheten und alle anderen schickte, die Nebukadnezzar nach Babylonien verschleppt hatte. 2 Zuvor hatten König Jechonja und die Königsmutter mitsamt den Hofbeamten, den Oberen von Juda und Jerusalem, den Bauleuten und den Metallhandwerkern die Stadt verlassen müssen. 3 Jeremia schickte den Brief durch Elasa Ben-Schafan und Gemarja Ben-Hilkija, die von König Zidkija nach Babylon zu Nebukadnezzar gesandt worden waren: 4 „Jahwe, der allmächtige Gott Israels, lässt allen, die er als Gefangene aus Jerusalem nach Babylonien wegführen ließ, Folgendes sagen: 5 Baut euch Häuser und wohnt darin! Legt Gärten an und genießt ihre Früchte! 6 Heiratet und zeugt Kinder! Verheiratet eure Söhne und Töchter, damit auch sie Kinder bekommen! Eure Zahl dort soll zunehmen und nicht abnehmen. 7 Bemüht euch um das Wohl der Stadt, in die ich euch verbannt habe, und betet für sie zu Jahwe! Denn wenn es ihr gut geht, geht es auch euch gut.' 8 So spricht Jahwe, der allmächtige Gott Israels: 'Lasst euch nicht täuschen von den Propheten und Wahrsagern, die unter euch sind. Hört auch nicht auf das, was ihr euch von ihnen erträumen lasst! 9 Denn sie weissagen euch Lügen, und das auch noch in meinem Namen. Ich habe sie nicht gesandt', spricht Jahwe. 10 So spricht Jahwe: 'Erst wenn siebzig Jahre für das Babylonische Reich vorüber sind, werde ich nach euch sehen und mein gutes Wort erfüllen, euch an diesen Ort zurückzubringen. 11 Denn ich weiß ja, was ich mit euch vorhabe', spricht Jahwe. 'Ich habe Frieden für euch im Sinn und kein Unheil. Ich werde euch Zukunft schenken und Hoffnung geben. 12 Wenn ihr dann zu mir ruft, wenn ihr kommt und zu mir betet, will ich euch hören. 13 Wenn ihr mich sucht, werdet ihr mich finden. Ja, wenn ihr von ganzem Herzen nach mir fragt, 14 werde ich mich von euch finden lassen', spricht Jahwe. 'Dann wende ich euer Schicksal und sammle euch aus allen Völkern und Orten, in die ich euch versprengt habe. Ich bringe euch an den Ort zurück, aus dem ich euch verschleppen ließ.' 15 Weil ihr aber behauptet: 'Jahwe hat uns in Babylonien Propheten erweckt', 16 sagt Jahwe über den König, der auf dem Thron Davids sitzt, und über das ganze Volk in der Stadt, über eure Brüder, die nicht mit in die Verbannung ziehen mussten: 17 So spricht Jahwe, der Allmächtige: 'Passt auf! Ich bringe Krieg, Hunger und Pest über sie. Ich behandle sie wie die abscheulichen Feigen, die so schlecht sind, dass man sie nicht mehr essen kann. 18 Ich stelle ihnen nach mit dem Schwert, mit Hunger und Pest. Ich mache sie zu einem Bild des Schreckens für alle Königreiche der Erde, zum Fluch und zum Entsetzen, zum Hohn und Spott für die Völker, unter die ich sie verbannen werde, 19 weil sie nicht auf mich hörten', spricht Jahwe. 'Immer und immer wieder habe ich meine Diener, die Propheten, zu ihnen gesandt. Aber ihr habt nicht gehört', spricht Jahwe. 20 So hört nun das Wort Jahwes, ihr, die ich von Jerusalem nach Babylonien verschleppen ließ: 21 So spricht Jahwe, der allmächtige Gott Israels, über Ahab Ben-Kolaja und Zidkija Ben-Maaseja, die euch Lügen weissagen, und das auch noch in meinem Namen: 'Passt auf! Ich liefere sie an König Nebukadnezzar aus, damit er sie vor euren Augen hinrichten lässt. 22 Die Verbannten werden ein Fluchwort von ihnen ableiten: Jahwe strafe dich wie Zidkija und Ahab, die der König von Babylon im Feuer rösten ließ! 23 Denn sie haben schändliche Dinge unter den Israeliten getan: Sie haben mit den Frauen anderer Männer Ehebruch getrieben und in meinem Namen Lügen verbreitet, Worte, die ich ihnen niemals aufgetragen habe. Ich weiß es und bin Zeuge', spricht Jahwe.“

Jeremia und Schemaja

24 Zu Schemaja aus Nehelam sollst du sagen: 25 „So spricht Jahwe, der allmächtige Gott Israels: Du hast in deinem eigenen Namen Briefe an das Volk in Jerusalem geschickt und an den Priester Zefanja Ben-Maaseja und die anderen Priester dort. Du hast geschrieben: 26 Jahwe hat dich zum Nachfolger des Priesters Jojada gemacht, damit Aufseher im Haus Jahwes da sind, die dafür sorgen sollen, dass jeder Verrückte, der sich als Prophet ausgibt, in Block und Halseisen gelegt wird. 27 Warum bist du nicht gegen Jeremia aus Anatot vorgegangen, der sich bei euch als Prophet aufspielt? 28 Hat er uns doch nach Babylon geschrieben, dass wir noch lange hier bleiben müssen. Wir sollten Häuser bauen und darin wohnen, Gärten pflanzen und deren Früchte essen.'“ 29 Der Priester Zefanja hatte Jeremia diesen Brief vorgelesen. 30 Da war das Wort Jahwes zu Jeremia gekommen: 31 „Sende eine Botschaft an alle Verbannten und richte ihnen aus: 'So spricht Jahwe zu Schemaja aus Nehelam: Weil Schemaja sich bei euch als Prophet ausgegeben hat, obwohl ich ihn nicht geschickt habe, und er euch auf Lügen vertrauen ließ, 32 darum werde ich Schemaja aus Nehelam und seine Nachkommen zur Rechenschaft ziehen. Keiner von seinen Leuten soll unter diesem Volk wohnen bleiben und das Gute erleben, das ich meinem Volk tun werde, spricht Jahwe, denn er hat Ungehorsam gegen Jahwe gepredigt.'“
Noua Traducere Românească

Scrisorile lui Ieremia către exilați

1 Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care profetul Ieremia a trimis‑o din Ierusalim rămășiței bătrânilor din exil, preoților, profeților și întregului popor pe care Nebucadnețar îl dusese în captivitate din Ierusalim în Babilon, 2 după ce regele Iehoiachin, regina mamă, demnitarii, conducătorii lui Iuda și ai Ierusalimului, tâmplarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le‑a trimis‑o prin mâna lui Elasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Zedechia, regele lui Iuda, îi trimisese la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Scrisoarea cuprindea următoarele: 4 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți exilații pe care i‑am dus în captivitate din Ierusalim în Babilon: 5 „Zidiți case și locuiți‑le! Plantați grădini și mâncați‑le roadele! 6 Luați‑vă soții și faceți fii și fiice! Găsiți soții pentru fiii voștri și dați‑vă fetele în căsătorie ca și ele să poată avea fii și fiice! Înmulțiți‑vă în locul unde sunteți și nu vă împuținați! 7 Căutați pacea pentru cetatea în care v‑am dus în captivitate și rugați‑vă DOMNULUI pentru ea, căci de bunăstarea ei depinde și bunăstarea voastră!“ 8 Căci așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Să nu vă lăsați înșelați de profeții voștri, care sunt în mijlocul vostru, și de cei care practică divinația*, și să nu ascultați de visătorii voștri, pe care voi îi încurajați să viseze. 9 Ei vă profețesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i‑am trimis, zice DOMNUL.“ 10 Așa vorbește DOMNUL: „Când se vor împlini șaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi și Îmi voi împlini față de voi promisiunea Mea cea bună, aducându‑vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice DOMNUL, planuri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o speranță. 12 Mă veți chema și veți veni să vă rugați Mie, iar Eu vă voi asculta. 13 Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta din toată inima. 14 Mă voi lăsa găsit de voi, zice DOMNUL, și‑i voi aduce înapoi pe captivii voștri. Vă voi aduna din toate neamurile și din toate locurile în care v‑am izgonit, zice DOMNUL, și vă voi aduce înapoi în locul de unde v‑am dus în captivitate.“ 15 Pentru că ziceți: „DOMNUL ne‑a ridicat profeți în Babilon!*“, 16 așa vorbește DOMNUL despre regele care stă pe tronul lui David, despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, despre frații voștri care nu au mers cu voi în exil. 17 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Iată, voi trimite peste ei sabia, foametea și molima, și‑i voi preface în niște smochine stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Îi voi urmări cu sabia, cu foametea și cu molima și îi voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului, o pricină de blestem, de pustiire, de fluierat și de dispreț printre toate neamurile unde îi voi alunga, 19 pentru că n‑au ascultat cuvintele Mele, zice DOMNUL, cuvinte pe care li le‑am trimis dis‑de‑dimineaţă prin robii Mei, profeții. Și nici voi n‑ați ascultat, zice DOMNUL.“ 20 Prin urmare, ascultați Cuvântul DOMNULUI, voi, toți exilații pe care v‑am alungat din Ierusalim în Babilon! 21 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Kolaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă profețesc minciuni în Numele Meu: „Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, care îi va ucide înaintea ochilor voștri. 22 Din cauza lor, toți exilații lui Iuda care sunt în Babilon, vor folosi următorul blestem: «Să‑ți facă DOMNUL ca lui Zedechia și ca lui Ahab, pe care împăratul Babilonului i‑a prăjit în foc!», 23 căci au săvârșit spurcăciuni în Israel: au comis adulter cu soțiile semenilor lor și au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le poruncisem nimic. Știu lucrul acesta și sunt martor, zice DOMNUL.“

Scrisoarea lui Șemaia

24 „Spune‑i nehelamitului Șemaia că 25 așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Tu ai trimis scrisori în numele tău întregului popor din Ierusalim, preotului Țefania, fiul lui Maaseia, și tuturor celorlalți preoți și le‑ai zis: 26 ‘DOMNUL te‑a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să supraveghezi în Casa DOMNULUI pe orice nebun care se dă drept profet și să‑l arunci în butuci și în fiare. 27 Acum, de ce nu‑l pedepsești pe Ieremia din Anatot, care profețește printre voi? 28 Ba încă a trimis aici, în Babilon, să ni se spună că vom sta mult în captivitate și că este bine să ne zidim case ca să le locuim și să ne plantăm grădini ca să le mâncăm roadele.’»“ 29 Preotul Țefania a citit această scrisoare în auzul profetului Ieremia. 30 Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit lui Ieremia, zicând: 31 „Trimite să li se spună tuturor celor exilați că așa vorbește DOMNUL despre nehelamitul Șemaia: «Pentru că Șemaia vă profețește fără ca Eu să‑l fi trimis și vă face să vă încredeți într‑o minciună, 32 iată ce zice DOMNUL: îi voi pedepsi pe nehelamitul Șemaia și sămânța lui. Niciunul dintre ai lui nu va mai locui în mijlocul acestui popor și nu va mai vedea binele pe care‑l voi face poporului Meu, zice DOMNUL, căci a vorbit de apostazie împotriva DOMNULUI.»“