2.Korinther 2 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
2.Korinther 2 | Neue evangelistische Übersetzung

Durch das Einlenken der Korinther (2)

1 Ich entschloss mich also, nicht noch einmal zu euch zu kommen, wenn dadurch nur Traurigkeit entsteht. 2 Denn wenn ich euch Kummer bereite, wer soll mich dann wieder froh machen? Etwa der, der durch mich betrübt wurde? 3 Genau das habe ich euch ja geschrieben. Ich wollte nicht kommen und erleben, dass die, die mir eigentlich Freude bereiten sollten, mich traurig machen. Denn ich bin sicher, dass ihr euch freut, wenn ich mich freuen kann. 4 Ich schrieb euch damals aus großer Bedrängnis und innerer Beklemmung mit vielen Tränen. Aber ich wollte euch nicht traurig machen. Ihr solltet vielmehr sehen, wie sehr ich gerade euch liebe.

Verzeiht dem, der seine Einstellung geändert hat!

5 Wenn jemand Kummer gemacht hat, dann hat er nicht mich betrübt, sondern mehr oder weniger – damit ich nicht zu viel sage – euch alle. 6 Für den Betreffenden genügt nun die Bestrafung durch die Mehrheit von euch. 7 Jetzt solltet ihr eher verzeihen und trösten, damit er nicht in Verzweiflung getrieben wird. 8 Deshalb bitte ich euch: Beschließt, ihn wieder in Liebe anzunehmen. 9 Denn ich habe euch ja auch deshalb geschrieben, weil ich prüfen wollte, ob ihr meinen Weisungen in allem Folge leistet. 10 Aber wem ihr verzeiht, dem verzeihe auch ich. Und ich habe das um euretwillen vor Christus getan – wenn ich hier überhaupt etwas zu verzeihen hatte –, 11 damit wir nicht vom Satan überlistet werden. Wir wissen ja, was seine Absichten sind.

Der Triumphzug des Christus

12 Als ich mit der Freudenbotschaft von Christus nach Troas* gekommen war und der Herr mir dort die Tür zu den Menschen weit auftat, 13 hatte ich innerlich doch keine Ruhe, weil mein Bruder Titus* nicht kam. Deshalb nahm ich Abschied von ihnen und reiste nach Mazedonien* weiter.* 14 Gott sei Dank, der uns allezeit im Triumphzug* des Christus mitführt und so durch uns an allen Orten den Duft seiner Erkenntnis verbreitet. 15 Denn durch Christus sind wir ein Wohlgeruch für Gott. Dieser Duft erreicht sowohl die, die gerettet werden, als auch die, die ins Verderben gehen. 16 Für die einen sind wir ein Todesgeruch, der den Tod bringt, für die anderen ein Lebensduft, der Leben verheißt. Und wer ist dieser Aufgabe gewachsen? 17 Nun, wir machen jedenfalls keine Geschäfte mit der Botschaft von Gott wie viele andere. Wir reden völlig aufrichtig, und zwar so, als ob sie von Gott selber kommt. Dabei stehen wir vor Gott und sind mit Christus eins.
Noua Traducere Românească
1 Astfel, am hotărât în mine însumi să nu mai vin din nou la voi cu întristare. 2 Căci, dacă eu vă întristez, atunci cine mă mai înveselește pe mine, dacă nu cel întristat de mine? 3 Și am scris în felul acesta, pentru ca, atunci când voi veni, să nu fiu întristat de cei care ar trebui să mă bucure, căci sunt convins, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. 4 Căci v‑am scris cu mult necaz și durere în inimă, printre multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.

Iertarea celui păcătos

5 Dacă cineva a fost un motiv de întristare, nu pe mine m‑a întristat, ci, într‑o oarecare măsură, ca să nu fiu prea sever, pe voi toți. 6 Este destul pentru acesta pedeapsa dată de cei mai mulți. 7 Astfel, dimpotrivă, ar trebui mai degrabă să‑l iertați și să‑l încurajați, ca să nu fie copleșit de prea multă întristare. 8 De aceea, vă îndemn să vă întăriți dragostea față de el. 9 Căci v‑am scris și ca să vă încerc caracterul, să aflu dacă sunteți ascultători în toate. 10 Pe cine iertați voi îl iert și eu. Căci ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, a fost de dragul vostru, în prezența lui Cristos, 11 ca să nu‑l lăsăm pe Satan* să profite de noi, pentru că noi nu suntem în necunoștință de planurile lui. 12 Când am venit la Troa pentru Evanghelia* lui Cristos și mi‑a fost deschisă o ușă de către Domnul, 13 n‑am avut liniște în duhul meu, pentru că nu l‑am găsit acolo pe Titus, fratele meu. Astfel, mi‑am luat rămas bun de la ei și m‑am dus în Macedonia.

Lucrarea apostolică

14 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care întotdeauna ne face să triumfăm în Cristos și răspândește prin noi în orice loc aroma cunoașterii Lui. 15 Căci, pentru Dumnezeu, noi suntem mireasma lui Cristos printre cei ce sunt mântuiți și printre cei ce pier – 16 pentru aceștia o aromă de la moarte spre moarte, iar pentru aceia o aromă de la viață spre viață. Și cine este destoinic pentru aceste lucruri? 17 Căci noi nu suntem asemenea celor mulți, care profită de pe urma Cuvântului* lui Dumnezeu, ci vorbim înaintea* lui Dumnezeu, în Cristos, din sinceritate, ca din partea lui Dumnezeu.