Sacharja 8 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Sacharja 8 | Noua Traducere Românească

Domnul promite restaurarea Ierusalimului

1 Cuvântul DOMNULUI Oștirilor a venit la mine și mi‑a zis: 2 „Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Sunt gelos cu o mare gelozie pentru Sion și sunt aprins de gelozie pentru el.» 3 Așa vorbește DOMNUL: «Mă voi întoarce în Sion și voi locui în mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul va fi numit ‘Cetatea Adevărului’, iar muntele DOMNULUI Oștirilor va fi numit ‘Muntele cel Sfânt.’» 4 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Bătrâni și femei în vârstă vor ședea iarăși în piețele Ierusalimului, fiecare cu toiagul său în mână, datorită mulțimii zilelor lor. 5 Piețele cetății vor fi pline de băieți și fete care se vor juca pe străzile lui.» 6 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «În acele zile, lucrul acesta va părea o minune în ochii rămășiței acestui popor, dar oare va fi o minune și în ochii Mei?» zice DOMNUL Oștirilor. 7 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Iată, îl voi izbăvi pe poporul Meu din țara de la răsărit și din țara de la asfințitul soarelui.* 8 Îi voi aduce înapoi și vor locui în mijlocul Ierusalimului. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, cu credincioșie și cu dreptate.» 9 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Întăriți‑vă mâinile, voi care ascultați în aceste zile cuvintele rostite prin gura profeților, care au vorbit în ziua când temelia Casei DOMNULUI Oștirilor a fost pusă pentru zidirea Templului. 10 Căci înainte de aceste zile nu exista răsplată nici pentru om, nici pentru animale și, din cauza vrăjmașului, cei ce se duceau și veneau nu aveau pace. Îi stârnisem pe toți oamenii împotriva semenilor lor. 11 Dar acum nu‑i voi mai face rămășiței acestui popor ca în trecut, zice DOMNUL Oștirilor, 12 ci vor semăna în pace*, vița își va da rodul, pământul își va da recolta iar cerul își va lăsa roua să cadă. Toate acestea le voi da în stăpânirea rămășiței acestui popor. 13 Și, așa cum ați fost un blestem printre neamuri, Casă a lui Iuda și Casă a lui Israel, tot astfel vă voi mântui și veți fi o binecuvântare. Nu vă temeți deci, ci întăriți‑vă mâinile!» 14 Căci așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «După cum am plănuit să vă fac rău când M‑au mâniat părinții voștri, zice DOMNUL Oștirilor, și nu Mi‑a părut rău, 15 tot așa și acum, în zilele acestea, plănuiesc să fac bine din nou Ierusalimului și Casei lui Iuda! Nu vă temeți! 16 Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le faceți: fiecare să spună semenului său adevărul! Să judecați la porțile voastre pe temeiul adevărului și al dreptății depline! 17 Să nu gândiți rău în inima voastră împotriva semenului vostru și să nu iubiți jurământul fals, căci toate acestea sunt lucruri pe care Eu le urăsc, zice DOMNUL.»“ 18 Cuvântul DOMNULUI Oștirilor a venit la mine și mi‑a zis: 19 „Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Postul din luna a patra, postul din luna a cincea, postul din luna a șaptea și postul din luna a zecea* vor deveni pentru Casa lui Iuda prilejuri de bucurie și de veselie și sărbători plăcute. Iubiți deci adevărul și pacea!» 20 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Vor veni din nou popoare și locuitori ai multor cetăți. 21 Locuitorii unei cetăți vor merge la cealaltă și vor zice: ‘Haideți să mergem să ne rugăm DOMNULUI și să‑L căutăm pe DOMNUL Oștirilor! Voi merge chiar eu însumi!’ 22 Vor veni multe popoare și neamuri puternice să‑L caute pe DOMNUL Oștirilor în Ierusalim și să se roage DOMNULUI.» 23 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «În zilele acelea, zece oameni din orice limbă a neamurilor vor apuca un iudeu de poala hainei, îl vor apuca și‑i vor zice: ‘Vrem să mergem cu voi, fiindcă am auzit că Dumnezeu este cu voi!’»“

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017

Das künftige Heil für das Volk Gottes

1 Und es geschah das Wort des HERRN Zebaoth: 2 So spricht der HERR Zebaoth: Ich eiferte um Zion mit großem Eifer, und mit großem Zorn eiferte ich um seinetwillen. 3 So spricht der HERR: Ich kehre wieder auf den Zion zurück und will zu Jerusalem wohnen, dass Jerusalem »Stadt der Treue« heißen soll und der Berg des HERRN Zebaoth »heiliger Berg«. 4 So spricht der HERR Zebaoth: Es sollen hinfort wieder sitzen auf den Plätzen Jerusalems alte Männer und Frauen, jeder mit seinem Stock in der Hand vor hohem Alter, 5 und die Plätze der Stadt sollen voll sein von Knaben und Mädchen, die dort spielen. 6 So spricht der HERR Zebaoth: Selbst wenn das dem Rest dieses Volkes in dieser Zeit unmöglich scheint, sollte es darum auch mir unmöglich scheinen?, spricht der HERR Zebaoth. 7 So spricht der HERR Zebaoth: Siehe, ich will mein Volk retten aus dem Lande gegen Aufgang und aus dem Lande gegen Niedergang der Sonne 8 und will sie heimbringen, dass sie in Jerusalem wohnen. Und sie sollen mein Volk sein, und ich will ihr Gott sein in Treue und Gerechtigkeit. 9 So spricht der HERR Zebaoth: Stärkt eure Hände, die ihr diese Worte hört in dieser Zeit durch der Propheten Mund – an dem Tage, da der Grund gelegt wurde zum Hause des HERRN Zebaoth, auf dass der Tempel gebaut würde. 10 Denn vor diesen Tagen war der Menschen Arbeit vergebens, und auch der Tiere Arbeit erbrachte nichts; und für den, der aus- und einzog, gab es keinen Frieden vor dem Feind, und ich ließ alle Menschen aufeinander los, einen jeden gegen seinen Nächsten. 11 Aber nun will ich nicht wie in den vorigen Tagen verfahren mit dem Rest dieses Volkes, spricht der HERR Zebaoth, 12 denn das wird eine Saat des Friedens sein: Der Weinstock soll seine Frucht geben und das Land sein Gewächs, und der Himmel soll seinen Tau geben. Und ich will dem Rest dieses Volkes das alles zum Besitz geben. 13 Und es soll geschehen: Wie ihr vom Hause Juda und vom Hause Israel ein Fluch gewesen seid unter den Völkern, so will ich euch retten, dass ihr ein Segen sein sollt. Fürchtet euch nur nicht und stärkt eure Hände! 14 So spricht der HERR Zebaoth: Gleichwie ich euch zu plagen gedachte, als mich eure Väter erzürnten, spricht der HERR Zebaoth, und es mich nicht gereute, 15 so gedenke ich nun wiederum in diesen Tagen, wohlzutun Jerusalem und dem Hause Juda. Fürchtet euch nur nicht! 16 Das ist’s aber, was ihr tun sollt: Rede einer mit dem andern Wahrheit und richtet wahrhaftig und recht, schafft Frieden in euren Toren; 17 keiner ersinne Arges in seinem Herzen gegen seinen Nächsten, und liebt nicht falsche Eide; denn das alles hasse ich, spricht der HERR. 18 Und es geschah des HERRN Zebaoth Wort zu mir: 19 So spricht der HERR Zebaoth: Das Fasten des vierten, fünften, siebenten und zehnten Monats soll dem Hause Juda zur Freude und Wonne und zu fröhlichen Festzeiten werden. Liebt Wahrheit und Frieden!

Das künftige Heil für die Völker

20 So spricht der HERR Zebaoth: Es werden noch Völker kommen und Bürger vieler Städte, 21 und die Bürger der einen Stadt werden zur andern gehen und sagen: Lasst uns gehen, den HERRN anzuflehen und zu suchen den HERRN Zebaoth; wir wollen mit euch gehen. 22 So werden viele Völker und mächtige Nationen kommen, den HERRN Zebaoth in Jerusalem zu suchen und den HERRN anzuflehen. 23 So spricht der HERR Zebaoth: Zu jener Zeit werden zehn Männer aus allen Sprachen der Völker einen jüdischen Mann beim Zipfel seines Gewandes ergreifen und sagen: Wir wollen mit euch gehen, denn wir haben gehört, dass Gott mit euch ist.