Psalm 57 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

Psalm 57 | Noua Traducere Românească

Pentru dirijor. De cântat ca și „Nu distruge!“ Al lui David. Un mihtam compus pe vremea când acesta se refugiase în peșteră, fugind de Saul.

1 Arată‑Ți bunăvoința față de mine, Dumnezeule, arată‑Ți bunăvoința față de mine, căci în Tine se adăpostește sufletul meu. La umbra aripilor Tale mă adăpostesc până când va trece necazul.* 2 Strig către Dumnezeul cel Preaînalt, către Dumnezeul Care mă răzbună. 3 El va trimite ajutor din ceruri și mă va izbăvi; îl va face de rușine pe prigonitorul meu. Selah Dumnezeu Își va trimite îndurarea și credincioșia. 4 Sufletul meu este în mijlocul leilor; stau întins printre cei ce devorează, fii ai omului, ai căror dinți sunt sulițe și săgeți și a căror limbă este o sabie tăioasă. 5 Fii înălțat*, Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul! 6 Ei întinseseră un laț pașilor mei; sufletul îmi era încovoiat; ei săpaseră o groapă înaintea mea, dar au căzut ei înșiși în ea. Selah 7 Inima mea este pregătită, Dumnezeule, inima mea este pregătită! Voi cânta și Te voi lăuda. 8 Trezește‑te, suflete al meu*! Treziți‑vă, harfă și liră! Voi trezi zorii. 9 Stăpâne, Îți voi mulțumi printre popoare, Voi cânta spre lauda Ta printre neamuri. 10 Căci mare este îndurarea Ta, până la ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori. 11 Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul!

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017

Unter dem Schatten seiner Flügel

1 Ein güldenes Kleinod Davids, vorzusingen, nach der Weise »Vertilge nicht«, als er vor Saul in die Höhle floh. 2 Sei mir gnädig, Gott, sei mir gnädig! Denn auf dich traut meine Seele, und unter dem Schatten deiner Flügel habe ich Zuflucht, bis das Unglück vorübergehe. 3 Ich rufe zu Gott, dem Allerhöchsten, zu Gott, der meine Sache zum guten Ende führt. 4 Er sende vom Himmel und helfe mir / von der Schmähung dessen, der mir nachstellt. Sela. Gott sende seine Güte und Treue. 5 Ich liege mitten unter Löwen; verzehrende Flammen sind die Menschen, ihre Zähne sind Spieße und Pfeile und ihre Zungen scharfe Schwerter. 6 Erhebe dich, Gott, über den Himmel und deine Ehre über alle Welt! 7 Sie haben meinen Schritten ein Netz gestellt und meine Seele gebeugt; sie haben vor mir eine Grube gegraben – und fallen doch selbst hinein. Sela. 8 Mein Herz ist bereit, Gott, mein Herz ist bereit, dass ich singe und lobe. 9 Wach auf, meine Ehre*, wach auf, Psalter und Harfe, ich will das Morgenrot wecken! 10 Herr, ich will dir danken unter den Völkern, ich will dir lobsingen unter den Leuten. 11 Denn deine Güte reicht, so weit der Himmel ist, und deine Wahrheit, so weit die Wolken gehen. 12 Erhebe dich, Gott, über den Himmel und deine Ehre über alle Welt!