1Nebunul* zice în inima lui: „Nu există Dumnezeu!“ Toți s‑au pervertit, săvârșesc fapte scârboase; nu mai este nimeni care să facă binele.2DOMNUL Își pleacă privirea din ceruri peste fiii omului, ca să vadă dacă există vreunul care să aibă înțelepciune, vreunul care să‑L caute pe Dumnezeu.3Toți s‑au rătăcit, cu toții au devenit corupți! Nu mai este nimeni care să facă binele, nimeni, niciunul măcar!4Oare n‑au cunoștință, toți cei ce săvârșesc nelegiuirea, cei ce‑Mi mănâncă poporul așa cum mănâncă pâinea și nu‑L cheamă pe DOMNUL?5Chiar acolo unde sunt se vor îngrozi foarte tare, căci Dumnezeu este cu generația dreaptă.6Râdeți voi de planul celui sărac, dar DOMNUL este adăpostul lui!7O, de ar veni din Sion izbăvirea lui Israel! Când DOMNUL va aduce înapoi captivii poporului Său,* să se înveselească Iacov și să se bucure Israel!
Lutherbibel 2017
Die Torheit der Menschen
1Von David, vorzusingen. Die Toren sprechen in ihrem Herzen: »Es ist kein Gott.« Sie taugen nichts; ihr Treiben ist ein Gräuel; da ist keiner, der Gutes tut.2Der HERR schaut vom Himmel auf die Menschenkinder, dass er sehe, ob jemand klug sei und nach Gott frage.3Aber sie sind alle abgewichen und allesamt verdorben; da ist keiner, der Gutes tut, auch nicht einer.4Will denn das keiner der Übeltäter begreifen, / die mein Volk fressen, dass sie sich nähren, aber den HERRN rufen sie nicht an?5Da erschrecken sie sehr; denn Gott ist bei dem Geschlecht der Gerechten.6Ihr lasst den Rat des Armen zuschanden werden; aber der HERR ist seine Zuversicht.7Ach dass die Hilfe aus Zion über Israel käme! / Wenn der HERR das Geschick seines Volkes wendet, freue sich Jakob und sei Israel fröhlich!
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.