1În anul al doisprezecelea, în prima zi a lunii a douăsprezecea,* Cuvântul DOMNULUI a venit la mine și mi‑a zis:2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Faraon, regele Egiptului, și spune‑i: «Te consideri un leu printre neamuri, dar ești ca un monstru în mări! Te arunci în râurile tale, tulburi apele cu picioarele și îți murdărești râurile.»3Acum, așa vorbește Stăpânul DOMN: «Voi întinde peste tine năvodul Meu, printr‑o adunare de popoare multe, și te voi trage în plasa Mea!4Te voi lăsa pe pământ și te voi arunca pe suprafața câmpiei. Voi pune să se așeze peste tine păsările cerului și voi sătura din tine vietățile întregului pământ!5Carnea ți‑o voi arunca pe munți și voi umple văile cu resturile tale!6Voi uda pământul cu sângele tău scurs pe munți și albiile vor fi pline de resturile tale.7Când te voi stinge, voi acoperi cerurile și voi întuneca stelele lor. Voi acoperi soarele cu un nor și luna nu‑și va mai da lumina.8Voi întuneca deasupra ta toți luminătorii care strălucesc pe ceruri și voi răspândi întunericul peste țara ta, zice Stăpânul DOMN.9Voi neliniști inima multor popoare când voi vesti distrugerea ta printre neamuri, printre țările pe care nu le‑ai cunoscut.10Voi face să se îngrozească din cauza ta multe popoare, iar regii lor se vor înspăimânta din cauza ta, când Îmi voi flutura sabia pe dinaintea lor. În ziua căderii tale fiecare va tremura în orice clipă pentru viața lui.11Căci așa vorbește Stăpânul DOMN: Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine!12Voi face ca mulțimea ta să cadă răpusă de sabia celor viteji, cei mai groaznici dintre toate neamurile. Ei vor distruge mândria Egiptului și toată mulțimea lui va fi nimicită.13Voi face să piară toate vitele lui de lângă apele cele multe; și nu le va mai tulbura nici picior de om, nici copită de animal.14Atunci îi voi lăsa apele să se așeze și‑i voi face râurile să curgă ca uleiul,* zice Stăpânul DOMN.15Când voi preface țara Egiptului într‑o pustietate, și țara va fi jefuită de bogăția ei, când îi voi fi lovit pe toți cei ce locuiesc în ea, vor ști că Eu sunt DOMNUL.16Aceasta este cântarea de jale pe care o vor cânta despre el. Fiicele neamurilor o vor cânta; o vor cânta despre Egipt și despre toată mulțimea lui, zice Stăpânul DOMN.»“17În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul DOMNULUI a venit la mine și mi‑a zis:18„Fiul omului, bocește pentru mulțimea Egiptului și coboar‑o, pe ea și pe fiicele neamurilor mărețe, în tărâmul celor mai de jos locuri, la cei coborâți în groapă.19Spune‑i: «Crezi că ești tu mai încântătoare decât altele? Coboară și zaci printre cei necircumciși*!»20Vor cădea astfel în mijlocul celor răpuși de sabie! Sabia este pregătită! Să‑l scoată afară, pe el și toată mulțimea lui!*21Atunci conducătorii cei viteji din Locuința Morților vor zice despre el și despre cei ce‑l ajutau: «Au coborât și zac printre cei necircumciși, răpuși de sabie!»22Acolo este Asiria și toată adunarea ei! De jur împrejurul ei se află mormintele tuturor celor uciși, care au căzut loviți de sabie23și cărora li s‑au dat morminte în cele mai adânci locuri ale gropii. Adunarea ei se află de jur împrejurul mormântului ei, și anume toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie, ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii.24Acolo este Elamul* și toată mulțimea lui! De jur împrejurul mormântului său se află toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie. Ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii, au coborât necircumciși în tărâmul celor mai de jos locuri. Acum ei își poartă rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă.25I‑au pregătit Elamului un pat în mijlocul celor uciși și toată mulțimea lui se află împrejurul mormântului său. Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. Ei își poartă acum rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă; au fost culcați alături de cei uciși.26Acolo sunt Meșekul și Tubalul* și toată mulțimea lor, de jur împrejurul mormântului lor! Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii.27Să nu zacă ei împreună cu cei viteji, care au căzut dintre cei necircumciși și care au coborât în Locuința Morților cu toate armele lor de război, cei ale căror săbii au fost puse sub capetele lor? Nelegiuirile lor au fost puse pe oasele lor, căci acești viteji erau o teroare pe tărâmul celor vii.28Tot așa și tu, Faraon, vei fi zdrobit și vei zăcea printre cei necircumciși, împreună cu cei răpuși de sabie.29Acolo este și Edomul, împreună cu regii și toți prinții lui, care, în pofida vitejiei lor, au fost puși alături de cei răpuși de sabie. Ei zac împreună cu cei necircumciși, cu cei ce au coborât în groapă.30Acolo sunt toți prinții nordului și toți sidonienii; ei au coborât împreună cu cei uciși, în pofida terorii pe care au răspândit‑o. În pofida vitejiei lor, ei sunt acum acoperiți de rușine. Acești necircumciși zac împreună cu cei răpuși de sabie și‑și poartă rușinea alături de cei ce au coborât în groapă.31Faraon îi va vedea și se va consola pentru întreaga lui mulțime răpusă de sabie, Faraon și întreaga lui armată, zice Stăpânul DOMN.32Căci voi răspândi teroarea pe tărâmul celor vii, și Faraon* va fi întins în mijlocul celor necircumciși, alături de cei răpuși de sabie, Faraon și toată mulțimea lui, zice Stăpânul DOMN.“
Lutherbibel 2017
Klagelieder über den Pharao und über Ägypten
1Und es begab sich im zwölften Jahr am ersten Tag des zwölften Monats, da geschah des HERRN Wort zu mir:2Du Menschenkind, stimm ein Klagelied an über den Pharao, den König von Ägypten, und sprich zu ihm: Du warst wie ein junger Löwe unter den Völkern und wie ein Drache im Meer und schnaubtest in deinen Strömen und rührtest das Wasser auf mit deinen Füßen und machtest seine Ströme trübe.3So spricht Gott der HERR: Ich will mein Netz über dich auswerfen durch eine Menge Völker; die sollen dich in meinem Garn heraufholen;4und ich will dich an Land ziehen und aufs Feld werfen, dass sich alle Vögel des Himmels auf dich setzen sollen und alle Tiere auf Erden von dir satt werden.5Und ich will dein Fleisch auf die Berge werfen und mit deinem Aas die Täler füllen.6Das Land will ich mit deinem Blut tränken bis zu den Bergen, und die Bäche sollen davon voll werden.7Und wenn du ganz dahin bist, so will ich den Himmel verhüllen und seine Sterne verfinstern und die Sonne mit Wolken überziehen, und der Mond soll nicht scheinen.8Alle Lichter am Himmel lasse ich über dir dunkel werden und bringe eine Finsternis über dein Land, spricht Gott der HERR.9Dazu will ich die Herzen vieler Völker erschrecken, wenn ich deine Gefangenen unter die Völker bringe, in viele Länder, die du nicht kennst.10Viele Völker sollen sich über dich entsetzen, und ihren Königen soll vor dir grauen, wenn ich mein Schwert vor ihnen blinken lasse; sie zittern und zittern, ein jeder um sein Leben, am Tag deines Falls.11Denn so spricht Gott der HERR: Das Schwert des Königs von Babel soll dich treffen.12Ich will dein stolzes Volk fällen durch die Schwerter der Helden, die allesamt die Gewalttätigsten unter den Völkern sind; sie werden die Herrlichkeit Ägyptens verheeren und sein stolzes Volk vernichten.13Und ich will alle seine Tiere umbringen an den großen Wassern, dass keines Menschen Fuß und keines Tieres Klaue sie mehr trübe machen soll.14Alsdann will ich seine Wasser klar machen, dass seine Ströme fließen wie Öl, spricht Gott der HERR,15wenn ich das Land Ägypten verwüste und alles, was im Land ist, öde mache und alle, die darin wohnen, erschlage, und sie sollen erfahren, dass ich der HERR bin.16Das ist ein Klagelied, und man soll es singen; ja, die Töchter der Völker sollen es singen, über Ägypten und sein stolzes Volk sollen sie klagen, spricht Gott der HERR.17Und im zwölften Jahr am fünfzehnten Tag desselben Monats geschah des HERRN Wort zu mir:18Du Menschenkind, wehklage über das stolze Volk Ägyptens und stoß es hinab mit den Töchtern der starken Völker, tief unter die Erde zu denen, die in die Grube gefahren sind.19Vor wem hast du nun etwas voraus an Schönheit? Hinunter mit dir! Lege dich zu den Unbeschnittenen!20Sie werden fallen mitten unter denen, die mit dem Schwert erschlagen sind. Das Schwert ist schon gefasst und gezückt über ihr stolzes Volk.21Von ihm werden im Totenreich die starken Helden mit ihren Helfern sagen: Sie sind hinuntergefahren und liegen da, die Unbeschnittenen und mit dem Schwert Erschlagenen.22Da liegt Assur mit seinem ganzen Volk, ringsherum seine Gräber, sie alle erschlagen und durchs Schwert gefallen!23Seine Gräber bekam es in der tiefsten Grube, und sein Volk liegt rings um sein Grab, alle erschlagen und durchs Schwert gefallen, von denen einst Schrecken ausging im Lande der Lebendigen.24Da liegt Elam mit seinem stolzen Volk rings um sein Grab, sie alle erschlagen und durchs Schwert gefallen, hinuntergefahren als Unbeschnittene tief unter die Erde, von denen einst Schrecken ausging im Lande der Lebendigen; sie müssen ihre Schande tragen mit denen, die in die Grube gefahren sind.25Man hat sie mitten unter die Erschlagenen gelegt mit ihrem stolzen Volk, ringsherum ihre Gräber, sie alle als Unbeschnittene und mit dem Schwert Erschlagene, von denen einst Schrecken ausging im Lande der Lebendigen; sie müssen ihre Schande tragen mit denen, die in die Grube gefahren sind, und bei den Erschlagenen liegen.26Da liegen Meschech und Tubal mit ihrem stolzen Volk, ringsherum ihre Gräber, sie alle als Unbeschnittene und mit dem Schwert Erschlagene, von denen einst Schrecken ausging im Lande der Lebendigen.27Sie liegen nicht bei den Helden, die in der Vorzeit gefallen und mit ihrer Kriegswehr ins Totenreich gefahren sind, denen man ihre Schwerter unter ihre Häupter gelegt und ihre Schilde über ihre Gebeine gedeckt hat, die gefürchtete Helden waren im Lande der Lebendigen.28Du aber musst inmitten der Unbeschnittenen zerschmettert werden und bei denen liegen, die mit dem Schwert erschlagen sind.29Da liegt Edom mit seinen Königen und allen seinen Fürsten, die in ihrer Heldenkraft zu den vom Schwert Erschlagenen getan wurden; da liegen sie bei den Unbeschnittenen und denen, die in die Grube gefahren sind.30Da sind alle Fürsten des Nordens und alle Sidonier, die mit den Erschlagenen hinabgefahren sind, und ihre schreckliche Gewalt ist zuschanden geworden; sie müssen als Unbeschnittene bei denen liegen, die mit dem Schwert erschlagen sind, und ihre Schande tragen samt denen, die in die Grube gefahren sind.31Diese alle wird der Pharao sehen und sich trösten über sein stolzes Volk. Mit dem Schwert erschlagen ist der Pharao und sein ganzes Heer, spricht Gott der HERR.32Denn ich setzte ihn zum Schrecken im Lande der Lebendigen, aber nun liegt er bei den Unbeschnittenen und mit dem Schwert Erschlagenen, der Pharao und sein stolzes Volk, spricht Gott der HERR.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.