2.Chronik 23 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

2.Chronik 23 | Noua Traducere Românească

Complotul lui Iehoiada

1 În cel de‑al șaptelea an, Iehoiada a prins curaj și a făcut un legământ cu căpeteniile peste sute: cu Azaria, fiul lui Ieroham, cu Ismael, fiul lui Iehohanan, cu Azaria, fiul lui Obed, cu Maaseia, fiul lui Adaia, și cu Elișafat, fiul lui Zicri. 2 Ei au străbătut țara lui Iuda, i‑au strâns pe leviții din toate cetățile lui Iuda și pe căpeteniile familiilor lui Israel și au venit la Ierusalim. 3 Întreaga adunare a încheiat un legământ cu regele în Casa lui Dumnezeu. Iehoiada le‑a zis: „Iată‑l pe fiul regelui! El va domni, așa cum a promis DOMNUL cu privire la urmașii lui David. 4 Prin urmare, iată care este lucrul pe care trebuie să‑l faceți: o treime din preoții și leviții care vor intra în slujbă în ziua de Sabat să stea de pază la intrări, 5 o treime la palatul regelui și o altă treime la Poarta Temeliei, iar tot poporul să vină în curțile Casei DOMNULUI. 6 Nimeni să nu intre în Casa DOMNULUI, în afară de preoții și leviții care trebuie să slujească. Ei vor putea să intre pentru că sunt sfinți. Toți ceilalți din popor însă să păzească îndatorirea dată de DOMNUL. 7 Leviții vor trebui să stea împrejurul regelui, fiecare om cu arma în mână. Oricine va intra în Casă, să fie omorât. Stați aproape de rege când va intra și când va ieși!*“ 8 Leviții și toți cei din Iuda au făcut întocmai cum le‑a poruncit preotul Iehoiada. Prin urmare, și‑au luat fiecare oamenii, atât pe cei care intrau în slujbă în ziua de Sabat, cât și pe cei care ieșeau de la slujbă în ziua de Sabat, căci preotul Iehoiada nu dăduse drumul niciunei cete. 9 Apoi preotul Iehoiada le‑a dat căpeteniilor peste sute sulițele și scuturile cele mari și cele mici, care aparținuseră regelui David și care erau în Casa lui Dumnezeu. 10 A așezat tot poporul, pe fiecare cu arma în mână, de jur împrejurul regelui, din partea dreaptă a Casei, până în partea stângă a Casei, aproape de altar și de Casă. 11 Atunci l‑au adus pe fiul regelui, i‑au pus coroana pe cap și i‑au înmânat Mărturia*. Iehoiada și fiii lui l‑au proclamat rege și l‑au uns, strigând: „Trăiască regele!“ 12 Când a auzit Atalia vuietul poporului care alerga și îl lăuda pe rege, a venit spre mulțimea de la Casa DOMNULUI. 13 S‑a uitat și iată că regele stătea lângă stâlpul său, la intrare. Căpeteniile și trâmbițașii erau lângă rege și tot poporul țării se bucura și suna din trâmbițe, iar cântăreții cântau cântări de laudă cu instrumentele lor muzicale. Atunci Atalia și‑a sfâșiat hainele și a strigat: „Trădare! Trădare!“ 14 Preotul Iehoiada a trimis căpeteniile peste sute, care conduceau armata, și le‑a zis: „Scoateți‑o afară dintre rânduri și oricine o va urma să fie omorât cu sabia!“ Căci preotul zisese: „Să n‑o omorâți în Casa DOMNULUI!“ 15 Au pus mâna pe ea în momentul în care trecea prin intrarea în palatul regelui, intrarea de la Poarta Cailor, și au omorât‑o acolo. 16 Iehoiada a încheiat un legământ între el, pe de o parte, și popor și rege, pe de altă parte, potrivit căruia ei vor fi poporul DOMNULUI. 17 Tot poporul s‑a dus la templul lui BAAL și l‑a dărâmat. Ei au sfărâmat altarele lui și chipurile lui, iar pe Matan, preotul lui BAAL, l‑au ucis în fața altarelor. 18 Apoi Iehoiada a încredințat responsabilitatea peste Casa DOMNULUI în mâna preoților leviți pe care‑i repartizase David la Casa DOMNULUI, ca să aducă DOMNULUI arderile‑de‑tot, potrivit cu ceea ce este scris în Legea lui Moise, în mijlocul bucuriei și a cântării, după rânduiala lui David. 19 El a pus portari la ușile Casei DOMNULUI, astfel încât să nu intre nimeni necurat din vreo pricină. 20 După aceea, Iehoiada a luat cu el căpeteniile peste sute, nobilii, conducătorii poporului și tot poporul țării. Aceștia l‑au coborât pe rege de la Casa DOMNULUI, au venit la palatul regelui prin Poarta de Sus și l‑au așezat pe rege pe tronul regal. 21 Și tot poporul țării s‑a bucurat, iar cetatea s‑a liniștit pentru că Atalia fusese omorâtă cu sabia.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017
1 Aber im siebenten Jahr fasste Jojada Mut und verbündete sich mit den Hauptleuten über Hundert, nämlich mit Asarja, dem Sohn Jerohams, Jischmael, dem Sohn Johanans, Asarja, dem Sohn Obeds, Maaseja, dem Sohn Adajas, und Elischafat, dem Sohn Sichris. 2 Die zogen umher in Juda und brachten die Leviten aus allen Städten Judas zusammen und die Häupter der Sippen in Israel, dass sie nach Jerusalem kämen. 3 Und die ganze Gemeinde schloss einen Bund im Hause Gottes mit dem König. Und Jojada sprach zu ihnen: Siehe, des Königs Sohn soll König sein, wie der HERR den Söhnen David zugesagt hat. 4 So sollt ihr nun tun: Ein Drittel von euch, den Priestern und Leviten, die am Sabbat ihren Dienst antreten, sollen Torhüter sein an den Schwellen, 5 und ein Drittel im Hause des Königs und ein Drittel am Grundtor; aber alles Volk soll in den Vorhöfen am Hause des HERRN sein. 6 Und dass niemand in das Haus des HERRN gehe! Nur die Priester und die Leviten, die Dienst tun, die sollen hineingehen, denn sie sind heilig; und alles Volk tue nach dem Gebot des HERRN. 7 Und die Leviten sollen sich rings um den König herumstellen, ein jeder mit seiner Waffe in der Hand. Und wer in das Haus des Herrn geht, der sei des Todes! Und sie sollen um den König sein, wenn er aus und ein geht. 8 Und die Leviten und ganz Juda taten, wie der Priester Jojada geboten hatte, und ein jeder nahm seine Leute, die am Sabbat antraten, samt denen, die am Sabbat abtraten. Denn der Priester Jojada ließ die Abteilungen nicht auseinandergehen. 9 Und der Priester Jojada gab den Hauptleuten über Hundert die Spieße und Köcher und Waffen des Königs David, die im Hause Gottes waren, 10 und stellte alles Volk auf, einen jeden mit seiner Waffe in der Hand, rings um den König, von der Südseite des Hauses bis zu seiner Nordseite vor dem Altar und dem Hause. 11 Und sie führten den Sohn des Königs heraus und setzten ihm die Krone auf und gaben ihm die Ordnung und machten ihn zum König. Und Jojada und seine Söhne salbten ihn und sprachen: Es lebe der König! 12 Als aber Atalja das Geschrei des Volks hörte, das herzulief und den König umjubelte, ging sie zum Volk in das Haus des HERRN. 13 Und sie sah, und siehe, der König stand an seiner Stätte im Eingang und die Oberen und die Trompeter um den König, und alles Volk des Landes war fröhlich, und man blies die Trompeten, und die Sänger mit allerlei Saitenspiel standen da und gaben das Zeichen zum Jubel. Da zerriss Atalja ihre Kleider und rief: Aufruhr, Aufruhr! 14 Aber der Priester Jojada gebot den Hauptleuten über Hundert, die über das Heer gesetzt waren: Führt sie zwischen den Reihen hinaus, und wer ihr nachfolgt, den soll man mit dem Schwert töten! Denn der Priester hatte befohlen, man sollte sie nicht töten im Hause des HERRN. 15 Und sie legten die Hände an sie, und als sie zum Eingang des Rosstors kam am Hause des Königs, töteten sie sie dort. 16 Und Jojada schloss einen Bund zwischen sich, dem ganzen Volk und dem König, dass sie des HERRN Volk sein sollten. 17 Da ging das ganze Volk in das Haus Baals und brach es ab, und seine Altäre und Bilder zerbrachen sie und töteten Mattan, den Priester Baals, vor den Altären. 18 Und Jojada bestellte die Ämter am Hause des HERRN aus den Priestern und den Leviten, die David für das Haus des HERRN verordnet hatte, dem HERRN Brandopfer zu bringen, wie es geschrieben steht im Gesetz des Mose, mit Freuden und mit Liedern, nach Davids Weisung, 19 und er stellte Torhüter an die Tore am Hause des HERRN, dass niemand hineinkäme, der sich an irgendetwas unrein gemacht hatte. 20 Und er nahm die Hauptleute über Hundert und die Mächtigen und die Herren im Volk und alles Volk des Landes und führte den König vom Hause des HERRN hinab; und sie zogen durch das obere Tor in das Haus des Königs und ließen den König sich auf den königlichen Thron setzen. 21 Und alles Volk des Landes war fröhlich, aber die Stadt blieb still. Atalja aber hatte man mit dem Schwert erschlagen.