Jesaja 30 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Jesaja 30 | Noua Traducere Românească
1 Vai de copiii răzvrătiți, zice DOMNUL, care fac un plan care nu este de la Mine și o alianță* care nu este de la Duhul Meu, adăugând astfel păcat peste păcat! 2 Ei pleacă, coborându‑se în Egipt, fără să‑Mi ceară sfatul, ca să caute adăpost în ocrotirea lui Faraon și să se adăpostească la umbra Egiptului! 3 De aceea ocrotirea lui Faraon va fi pentru voi o rușine, iar protecția la umbra Egiptului, o ocară. 4 Pentru că, deși are conducători în Țoan și trimișii săi au ajuns până la Hanes, 5 fiecare va fi făcut de rușine de către un popor care nu le este de niciun folos, care nu aduce nici ajutor, nici câștig, ci doar rușine și dispreț.“ 6 O rostire despre animalele din Neghev. Printr‑un ținut al necazului și al strâmtorării, de unde vin leoaica și leul, vipera și șarpele zburător, ei își duc bogățiile pe spinarea măgarilor și averile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos, 7 către Egipt, al cărui ajutor este deșertăciune și nimic. De aceea îl numesc: „Rahab, cel ce stă nepăsător.“ 8 Acum, du‑te și scrie aceste lucruri pentru ei pe o tăbliță, scrie‑le pe un sul, ca să fie o mărturie veșnică pentru vremea care vine! 9 Căci ei sunt un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, copii care nu vor să asculte Legea DOMNULUI, 10 care zic văzătorilor: „Să nu mai aveți vedenii!“ și profeților: „Nu ne mai profețiți ce este drept! Spuneți‑ne lucruri măgulitoare, profețiți‑ne iluzii! 11 Părăsiți calea! Îndepărtați‑vă de pe cărare și nu ne mai confruntați cu Sfântul lui Israel!“ 12 De aceea, așa vorbește Sfântul lui Israel: „Pentru că respingeți acest mesaj, pentru că vă încredeți în asuprire și‑n înșelăciune și vă sprijiniți pe ele, 13 de aceea, această nelegiuire va fi pentru voi asemenea unei spărturi într‑un zid înalt, care se lărgește și‑i provoacă prăbușirea, prăbușire care va veni deodată, într‑o clipă. 14 Îl va sfărâma așa cum se sfărâmă un vas de‑al olarilor, care este zdrobit fără milă și printre ale cărui fragmente nu se mai găsește nici măcar un ciob pentru a lua cărbuni din vatră sau pentru a scoate apă din fântână.“ 15 Căci așa vorbește Stăpânul DOMN, Sfântul lui Israel: „Prin retragere și odihnă veți fi izbăviți; în liniște și în încredere va fi tăria voastră. Dar n‑ați vrut! 16 Ați zis: «Nu! Ci vom fugi pe cai!» – tocmai de aceea veți fi nevoiți să fugiți! «Vom călări pe cai iuți!» – tocmai de aceea urmăritorii voștri vor fi și ei iuți! 17 La amenințarea unuia singur, vor fugi o mie și la amenințarea a cinci, veți fugi cu toții până veți fi lăsați ca un stâlp pe vârful unui munte și ca un steag pe un deal.“ 18 Totuși, DOMNUL așteaptă ca să‑Și arate bunăvoința față de voi. Totuși, El Se ridică să vă arate milă. Căci DOMNUL este un Dumnezeu al judecății! Ferice de toți cei ce nădăjduiesc în El! 19 Da, popor al Sionului, care locuiești în Ierusalim, nu vei mai plânge! Cu siguranță El Își va arăta bunăvoința față de tine când îți va auzi strigătul de ajutor. De îndată ce te va auzi, îți va răspunde. 20 Deși Stăpânul vă va da pâinea necazului și apa suferinței, învățătorii tăi nu se vor mai ascunde, și ochii tăi îi vor vedea pe învățătorii tăi. 21 Iar dacă vă veți întoarce fie spre dreapta, fie spre stânga, veți auzi înapoia voastră o voce, zicând: „Aceasta este calea! Mergeți pe ea!“ 22 Atunci vă veți pângări chipurile voastre cioplite, placate cu argint și imaginile acoperite cu aur. Le veți împrăștia ca pe niște zdrențe murdare, zicându‑le: „Afară cu voi!“ 23 El va da ploaie seminței pe care o semeni în pământ, iar pâinea, rodul pământului, va fi gustoasă și din abundență. În ziua aceea, turmele voastre vor paște pe pășuni întinse; 24 boii și măgarii care lucrează pământul vor mânca nutreț sărat, care a fost vânturat cu lopata și cu furca. 25 Pe fiecare munte semeț și pe orice deal înalt vor curge pâraie, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea. 26 Luna va străluci ca soarele, iar lumina soarelui va fi de șapte ori mai puternică, așa cum este lumina a șapte zile, în ziua când DOMNUL va lega rana poporului Său, va vindeca vânătaia loviturii Lui. 27 Iată, Numele DOMNULUI vine de departe; vine arzând de mânie și înconjurat de un nor gros de fum. Buzele Sale sunt pline de indignare, iar limba Sa este ca un foc mistuitor. 28 Suflarea* Lui este ca un șuvoi* care se revarsă și ajunge până la gât. Vine să cearnă neamurile prin sita nimicirii și să pună o zăbală în fălcile popoarelor, care să‑i ducă în rătăcire. 29 Veți cânta ca în noaptea unei sărbători sfinte. Vi se va bucura inima ca și când ați merge, în sunetul flautului, la muntele DOMNULUI, la Stânca lui Israel. 30 DOMNUL va face să se audă glasul Său măreț și să fie văzut brațul Său coborând să lovească, într‑o mânie aprinsă și cu flacără de foc mistuitor, cu rupere de nori, furtună și grindină. 31 Căci Asiria va fi zdrobită de glasul DOMNULUI, când El va lovi cu toiagul. 32 La fiecare lovitură de nuia hotărâtă, pe care DOMNUL o va îndrepta asupra ei, se vor auzi tamburinele și lirele. Cu loviturile brațului Său, El Se va lupta împotriva ei.* 33 Căci Tofetul* este de mult timp pregătit, este gata chiar și pentru împărat. Groapa lui este săpată adânc și larg, având foc și lemn din belșug. Suflarea DOMNULUI, ca un șuvoi de sulf, îl aprinde.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Einheitsübersetzung 2016

Weheruf gegen die störrischen Söhne

1 Wehe den störrischen Söhnen - Spruch des HERRN -, / die einen Plan ausführen, der nicht von mir ist, und ein Trankopfer ausgießen, / aber ohne meinen Geist, / um Sünde auf Sünde zu häufen! 2 Die sich auf den Weg hinunter nach Ägypten machen - / meinen Mund hatten sie nicht befragt -, um sich zu bergen im Schutz des Pharao und Zuflucht zu suchen / im Schatten Ägyptens. 3 Doch wird euch der Schutz des Pharao zur Schande / und die Zuflucht im Schatten Ägyptens zur Schmach. 4 Wenn auch seine Fürsten in Zoan waren / und seine Boten Hanes erreichten, 5 so wurde doch jeder zuschanden an dem Volk, / das ihnen nicht nützt, das nicht zur Hilfe und nicht zum Nutzen dient, / sondern nur zur Schande und gar zum Hohn. 6 Ausspruch über die Tiere des Negeb: Durch ein Land der Not und der Bedrängnis - / Löwin und Löwe kommen daher, / Giftschlange und fliegender Seraf - tragen sie auf dem Rücken der Esel / ihren Reichtum und auf dem Höcker der Kamele / ihre Schätze zu einem Volk, das nichts nützt. 7 Ägypten ist nichtig und nutzlos ist, was sie helfen. / Darum nenne ich das: Rahab sind sie! Untätigkeit!

Verschriftung der Prophetie und Mahnung

8 Nun komm, schreib es auf eine Tafel bei ihnen, / zeichne es in ein Schriftstück auf, / damit es für einen künftigen Tag Zeuge sei auf ewig! 9 Denn es ist ein trotziges Volk, verlogene Söhne, / Söhne, die nicht hören wollten auf die Weisung des HERRN. 10 Die zu den Sehern sagten: Seht nicht! / und zu denen, die schauten: Erschaut für uns nicht, was richtig ist! Sagt uns Schmeichelndes! / Schaut Täuschungen! 11 Weicht ab vom rechten Weg, biegt ab vom Pfad, / lasst uns in Ruhe mit dem Heiligen Israels! 12 Darum - so spricht der Heilige Israels: / Weil ihr dieses Wort verworfen, auf Gewalt und Arglist vertraut / und darauf euch gestützt habt, 13 darum wird für euch diese Schuld / wie ein von oben sich öffnender und sich verbreiternder Riss / in einer hoch aufragenden Mauer sein, / deren Zusammenbruch plötzlich, urplötzlich kommt. 14 Er zerbricht sie wie beim Zerbrechen eines Töpferkruges, / zerschmettert ohne Mitleid, und unter seinen zerschmetterten Stücken findet sich keine Scherbe, / um Feuer vom Herd zu holen / oder Wasser aus der Zisterne zu schöpfen. 15 Denn so spricht der GOTT, der Herr, der Heilige Israels: Durch Umkehr und Ruhe werdet ihr gerettet, / im Stillhalten und Vertrauen liegt eure Kraft. Doch ihr habt nicht gewollt, / 16 sondern gesagt: Nein, auf Pferden wollen wir fliehen. / Darum sollt ihr fliehen. Ihr habt gesagt: Auf schnellem Pferd wollen wir reiten. / Darum werden eure Verfolger schnell sein. 17 Tausende fliehen vor dem Drohen eines Einzigen, / vor dem Drohen von fünfen ihr alle, bis ihr übrig seid, / wie eine Signalstange auf dem Gipfel des Berges / und wie ein Feldzeichen auf dem Hügel.

Heilswende für das Volk auf dem Zion

18 Darum wartet der HERR darauf, / euch gnädig zu sein, darum erhebt er sich, / um sich eurer zu erbarmen. Denn der HERR ist ein Gott des Rechts; / selig alle, die auf ihn warten. 19 Ja, du Volk auf dem Zion, / das in Jerusalem wohnt, / ganz sicher wirst du nicht mehr weinen. Ganz sicher wird er dir gnädig sein auf die Stimme deines Hilfegeschreis hin; / sobald er es hört, antwortet er dir. 20 Der Herr wird euch Brot der Not und Wasser der Bedrängnis geben / und deine Lehrer werden sich nicht mehr verbergen, sondern deine Augen werden stets deine Lehrer sehen. / 21 Deine Ohren werden ein Wort hinter dir hören: Dies ist der Weg, geht ihn, / auch wenn ihr nach rechts oder links abbiegen wolltet! 22 Dann werdet ihr deine mit Silber überzogenen Schnitzbilder / und deine mit Gold umkleideten Gussbilder verunreinigen. Du wirst sie wie Unrat wegwerfen. / Hinaus!, wirst du dazu sagen. 23 Dann wird er Regen geben deiner Saat, / die du auf den Acker gesät hast, und das Brotkorn, der Ertrag des Ackers, / wird üppig und fett sein. / Deine Herden werden an jenem Tag auf weiten Wiesen weiden. 24 Die Rinder und Esel, die den Acker bearbeiten, / fressen Futter mit Sauerampfer, / das man mit Schaufel und Gabel ausstreut. 25 Auf jedem hohen Berg und auf jedem aufragenden Hügel / werden Bäche, Wasserläufe sein am Tag des großen Mordens, / wenn Türme einstürzen. 26 Dann wird das Licht des weißen Mondes wie das Licht der heißen Sonne und das Licht der heißen Sonne wird siebenfach hell sein wie das Licht von sieben Tagen, an dem Tag, an dem der HERR den Bruch seines Volkes verbindet und die Wunde seines Schlages heilt.

Gerichtstheophanie gegen Assur

27 Siehe, der Name des HERRN kommt aus der Ferne, / brennend sein Zorn, / gewaltig an Wucht. Seine Lippen sind voller Wut, / seine Zunge ist wie fressendes Feuer, 28 sein Atem wie ein reißender Fluss, / der bis an den Hals reicht. Er siebt Nationen im Sieb des Wahns - / er legt einen Zaum, der in die Irre führt, / an die Kinnbacken der Völker. 29 Das Lied wird für euch sein wie nachts, / wenn man sich fürs Fest heiligt, und die Freude des Herzens, / wie wenn man unter Flötenspiel einhergeht, / um auf den Berg des HERRN zu kommen, zum Felsen Israels. 30 Dann lässt der HERR die Pracht seiner Stimme hören / und er lässt sehen, wie sein Arm niederfährt mit grimmigem Zorn und einer Flamme fressenden Feuers - / Gewitter, Unwetter und Hagelschlag. 31 Ja, vor der Stimme des HERRN wird Assur erschrecken; / mit dem Stock schlägt er zu. 32 Und es wird geschehen: Jeder Schlag mit der Zuchtrute, / die der HERR auf ihn niederfahren lässt, geschieht mit Pauken und Leiern. / In Kämpfen mit Schwung des Armes kämpft er gegen ihn.* 33 Ja, längst schon ist eine Brandstätte vorbereitet, / auch für den König ist sie errichtet, / man hat sie tief und weit gemacht; ihr Scheiterhaufen hat Feuer und Holz in Fülle, / der Atem des HERRN brennt darin wie ein Schwefelstrom.