2.Mose 4 | Noua Traducere Românească

Semnele care‑l vor însoți pe Moise

1 Moise a răspuns și a zis: – Iată că nu mă vor crede și nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ți S‑a arătat DOMNUL!“ 2 DOMNUL l‑a întrebat. – Ce ai în mână? El a răspuns: – Un toiag. 3 Domnul i‑a zis: – Aruncă‑l la pământ! El l‑a aruncat la pământ și acesta s‑a transformat într‑un șarpe. Moise a fugit dinaintea lui. 4 Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Întinde‑ți mâna și prinde‑l de coadă! El și‑a întins mâna, l‑a prins și acesta s‑a transformat în mâna lui într‑un toiag. 5 – Așa să faci pentru ca ei să creadă că ți S‑a arătat DOMNUL, Dumnezeul părinților lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. 6 DOMNUL i‑a mai zis: – Bagă‑ți mâna în sân! El și‑a băgat mâna în sân, iar când a scos‑o, iată că mâna lui era leproasă*, ca zăpada. 7 Apoi Domnul i‑a zis: – Bagă‑ți mâna înapoi în sân! El și‑a băgat mâna înapoi în sân. Când a scos‑o din sân, iată că se făcuse iarăși ca restul pielii sale. 8 – Dacă nu te vor crede și nu vor lua în seamă mesajul primului semn, vor crede mesajul următorului semn. 9 Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din Nil și s‑o verși pe pământ. Apa pe care o vei lua din Nil se va preface în sânge pe pământul uscat. 10 Dar Moise I‑a zis DOMNULUI: – Ah, Stăpâne, eu nu sunt un om al cuvintelor, nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când i‑ai vorbit robului Tău, căci vorbirea‑mi este greoaie, iar limba‑mi este încurcată*. 11 Atunci DOMNUL l‑a întrebat: – Cine a făcut gura omului? Sau cine îl face mut, sau surd, sau văzător, sau orb? Oare nu Eu, DOMNUL? 12 Acum, du‑te, căci Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce să spui. 13 Însă Moise I‑a răspuns: – Ah, Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva, pe care vei vrea să‑l trimiți! 14 Atunci mânia DOMNULUI s‑a aprins împotriva lui Moise și El a zis: – Nu este levitul* Aaron fratele tău? Știu că el vorbește bine. Iată că vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15 Să vorbești cu el și să pui în gura lui aceste cuvinte. Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi învăța ce să faceți. 16 El va vorbi poporului în locul tău. Îți va sluji drept gură și tu vei fi pentru el asemenea lui Dumnezeu. 17 Să iei în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.

Moise se întoarce în Egipt

18 Moise s‑a întors la socrul său, Ietro, și i‑a zis: – Te rog, lasă‑mă să mă întorc la frații* mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. Ietro i‑a răspuns: – Du‑te în pace! 19 DOMNUL îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce‑te în Egipt, pentru că toți cei ce căutau să‑ți ia viața au murit.“ 20 Moise și‑a luat soția și fiii, i‑a pus pe măgari și a plecat înapoi spre țara Egiptului. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu. 21 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Când vei pleca și te vei întoarce în Egipt, vezi să înfăptuiești înaintea lui Faraon toate minunile pe care te‑am împuternicit să le faci. Eu îi voi împietri* inima și el nu va lăsa poporul să plece. 22 Atunci să‑i spui lui Faraon: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut. 23 Îți spun: lasă‑l pe fiul Meu să plece ca să‑Mi slujească. Dacă nu vrei să‑l lași să plece, iată că‑l voi ucide pe întâiul tău născut!’»“ 24 Pe drum, în locul în care au rămas peste noapte, DOMNUL l‑a întâlnit* și a vrut să‑l omoare. 25 Dar Sefora a luat o piatră ascuțită și a tăiat prepuțul fiului ei*. Apoi a atins cu el picioarele lui Moise și a zis: „Tu îmi ești un soț de sânge!“ 26 Atunci El l‑a lăsat în pace. Ea a zis: „Un soț de sânge“ din cauza circumciziei. 27 DOMNUL i‑a zis lui Aaron: „Du‑te în pustie ca să‑l întâlnești pe Moise.“ El a plecat și, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l‑a întâlnit pe Moise și i‑a dat sărutare. 28 Moise i‑a spus lui Aaron toate cuvintele cu care DOMNUL l‑a trimis și despre toate semnele pe care i le‑a poruncit să le facă. 29 Apoi Moise și Aaron s‑au dus și i‑au adunat pe toți bătrânii fiilor lui Israel. 30 Aaron le‑a spus toate cuvintele pe care DOMNUL i le zisese lui Moise și a făcut semnele înaintea poporului. 31 Poporul a crezut, iar când au auzit că DOMNUL i‑a cercetat pe fiii lui Israel și le‑a văzut suferința, s‑au plecat la pământ și s‑au închinat.

Einheitsübersetzung 2016

1 Mose antwortete: Was aber, wenn sie mir nicht glauben und nicht auf mich hören, sondern sagen: Der HERR ist dir nicht erschienen? 2 Der HERR entgegnete ihm: Was hast du da in der Hand? Er antwortete: einen Stab. 3 Da sagte er: Wirf ihn auf die Erde! Er warf ihn auf die Erde. Da wurde er zu einer Schlange und Mose wich vor ihr zurück. 4 Der HERR aber sprach zu Mose: Streck deine Hand aus und fasse sie am Schwanz! Er streckte seine Hand aus und packte sie. Da wurde sie in seiner Hand wieder zu einem Stab. 5 So sollen sie glauben, dass dir der HERR erschienen ist, der Gott ihrer Väter, der Gott Abrahams, der Gott Isaaks und der Gott Jakobs. 6 Weiter sprach der HERR zu ihm: Leg deine Hand in deinen Gewandbausch! Er legte seine Hand hinein. Als er sie herauszog, war seine Hand von Aussatz weiß wie Schnee. 7 Darauf sagte er: Leg deine Hand noch einmal in deinen Gewandbausch! Er legte seine Hand noch einmal hinein. Als er sie wieder herauszog, siehe, da war sie wieder unversehrt. 8 Wenn sie dir nicht glauben und sich durch das erste Zeichen nicht überzeugen lassen, werden sie auf das zweite Zeichen hin glauben. 9 Glauben sie aber selbst nach diesen beiden Zeichen nicht und hören nicht auf dich, dann nimm etwas Nilwasser und schütt es auf trockenen Boden! Das Wasser, das du aus dem Nil geholt hast, wird auf dem Boden zu Blut werden. 10 Doch Mose sagte zum HERRN: Aber bitte, Herr, ich bin keiner, der gut reden kann, weder gestern noch vorgestern, noch seitdem du mit deinem Knecht sprichst. Mein Mund und meine Zunge sind nämlich schwerfällig. 11 Der HERR entgegnete ihm: Wer hat dem Menschen den Mund gegeben und wer macht taub oder stumm, sehend oder blind? Doch wohl ich, der HERR! 12 Geh also! Ich bin mit deinem Mund und weise dich an, was du reden sollst. 13 Doch Mose antwortete: Aber bitte, Herr, sende doch, wen du senden willst! 14 Da entbrannte der Zorn des HERRN über Mose und er sprach: Hast du nicht noch einen Bruder, den Leviten Aaron? Ich weiß, er kann reden; außerdem bricht er gerade auf und wird dir begegnen. Wenn er dich sieht, wird er sich von Herzen freuen. 15 Sprich mit ihm und leg ihm die Worte in den Mund! Ich aber werde mit deinem und seinem Mund sein, ich werde euch anweisen, was ihr tun sollt, 16 und er wird für dich zum Volk reden. Er wird für dich der Mund sein und du wirst für ihn Gott sein. 17 Diesen Stab nimm in deine Hand! Mit ihm wirst du die Zeichen vollbringen.

Moses Rückkehr nach Ägypten

18 Darauf kehrte Mose zu seinem Schwiegervater Jitro zurück. Er sagte zu ihm: Ich will zu meinen Brüdern nach Ägypten zurückkehren. Ich will sehen, ob sie noch am Leben sind. Jitro antwortete Mose: Geh in Frieden!* 19 Der HERR sprach zu Mose in Midian: Mach dich auf und kehr nach Ägypten zurück; denn alle, die dir nach dem Leben getrachtet haben, sind tot. 20 Da holte Mose seine Frau und seine Söhne, setzte sie auf einen Esel und trat den Rückweg nach Ägypten an. Den Gottesstab hielt Mose in der Hand.

Israel, der erstgeborene Sohn Gottes

21 Der HERR sprach zu Mose: Wenn du gehst und nach Ägypten zurückkehrst, halte dir alle Wunder vor Augen, die ich in deine Hand gelegt habe, und vollbring sie vor dem Pharao! Ich will sein Herz verhärten, sodass er das Volk nicht ziehen lässt. 22 Dann sag zum Pharao: So spricht der HERR: Israel ist mein erstgeborener Sohn. 23 Ich sage dir: Lass meinen Sohn ziehen, damit er mir dienen kann! Wenn du dich weigerst, ihn ziehen zu lassen, bringe ich deinen erstgeborenen Sohn um.

Moses Rettung durch Zippora

24 Unterwegs am Rastplatz trat der HERR dem Mose entgegen und wollte ihn töten. 25 Zippora ergriff einen Feuerstein und schnitt ihrem Sohn die Vorhaut ab. Damit berührte sie seine Füße und sagte: Ein Blutbräutigam bist du mir. 26 Da ließ er von ihm ab. Blutbräutigam sagte sie damals wegen der Beschneidung.

Israels Glaube an Moses Berufung

27 Der HERR sprach zu Aaron: Geh hinaus in die Wüste, Mose entgegen! Da ging er. Am Gottesberg traf er ihn und küsste ihn. 28 Mose erzählte Aaron von dem Auftrag, mit dem der HERR ihn gesandt hatte, und von allen Zeichen, zu denen er ihn ermächtigt hatte. 29 Mose und Aaron gingen und versammelten alle Ältesten der Israeliten. 30 Aaron wiederholte vor ihnen alle Worte, die der HERR zu Mose gesprochen hatte, und er vollbrachte die Zeichen vor den Augen des Volkes. 31 Da glaubte das Volk, und als sie hörten, dass der HERR sich der Israeliten angenommen und ihr Elend gesehen habe, verneigten sie sich und warfen sich vor ihm nieder.

2.Mose 4 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016