1Fiule, fii atent la înțelepciunea mea, pleacă‑ți urechea la priceperea mea,2ca să‑ți păstrezi discernământul, și buzele tale să păstreze cunoștința!3Căci buzele femeii străine picură miere, și cerul gurii ei este mai alunecos decât uleiul,4dar la urmă, ea este amară ca pelinul, ascuțită ca o sabie cu două tăișuri.5Picioarele ei coboară la moarte, și pașii ei conduc spre Locuința Morților.6Ea nu‑și măsoară cărarea vieții; căile ei rătăcesc, dar ea nu știe.7Acum, fiilor, ascultați‑mă și nu vă îndepărtați de cuvintele gurii mele.8Fiule, păstrează‑ți calea departe de ea, nu te apropia de ușa casei ei,9ca să nu‑ți dai cinstea altora, și anii tăi unui om nemilos,10ca nu cumva niște străini să se sature de pe urma tăriei tale, și strădaniile tale să fie pentru casa unui străin,11iar la sfârșitul vieții tale să gemi, când carnea și trupul vor fi pe sfârșite,12și să spui: „Cum am urât eu disciplinarea! Cum a disprețuit inima mea mustrarea13și n‑am ascultat de glasul învățătorilor mei, nici nu mi‑am plecat urechea la cei ce mă îndrumau!14Eram cât pe ce să fiu nenorocit de tot în mijlocul adunării și a comunității.“15Bea apă din fântâna ta și din șuvoaiele puțului tău!16De ce să se reverse izvoarele tale afară, și cursurile tale de apă în piețe?17Lasă‑le să fie doar pentru tine, și nu pentru străinii de lângă tine.18Izvorul tău să fie binecuvântat și bucură‑te de soția tinereții tale –19cerboaică iubită, căprioară plăcută! Sânii ei să te sature tot timpul; fii amețit continuu de dragostea ei.20Și pentru ce, fiule, să fii amețit de o străină și să îmbrățișezi sânul unei necunoscute?21Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI, și El cântărește toate cărările lui.22Cel rău va fi prins de înseși nelegiuirile lui și va fi legat cu funiile păcatului său.23El va muri din lipsă de disciplinare și va rătăci din prea multa lui nebunie.
English Standard Version
Warning Against Adultery
1My son, be attentive to my wisdom; incline your ear to my understanding,2that you may keep discretion, and your lips may guard knowledge.3For the lips of a forbidden* woman drip honey, and her speech* is smoother than oil,4but in the end she is bitter as wormwood, sharp as a two-edged sword.5Her feet go down to death; her steps follow the path to* Sheol;6she does not ponder the path of life; her ways wander, and she does not know it.7And now, O sons, listen to me, and do not depart from the words of my mouth.8Keep your way far from her, and do not go near the door of her house,9lest you give your honor to others and your years to the merciless,10lest strangers take their fill of your strength, and your labors go to the house of a foreigner,11and at the end of your life you groan, when your flesh and body are consumed,12and you say, “How I hated discipline, and my heart despised reproof!13I did not listen to the voice of my teachers or incline my ear to my instructors.14I am at the brink of utter ruin in the assembled congregation.”15Drink water from your own cistern, flowing water from your own well.16Should your springs be scattered abroad, streams of water in the streets?17Let them be for yourself alone, and not for strangers with you.18Let your fountain be blessed, and rejoice in the wife of your youth,19a lovely deer, a graceful doe. Let her breasts fill you at all times with delight; be intoxicated* always in her love.20Why should you be intoxicated, my son, with a forbidden woman and embrace the bosom of an adulteress?*21For a man’s ways are before the eyes of the Lord, and he ponders* all his paths.22The iniquities of the wicked ensnare him, and he is held fast in the cords of his sin.23He dies for lack of discipline, and because of his great folly he is led astray.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.