Matthäus 20 | Noua Traducere Românească

Pilda lucrătorilor viei

1 – Căci Împărăția Cerurilor se aseamănă cu stăpânul unei case, care a ieșit dis‑de‑dimineață să‑și angajeze lucrători la vie. 2 Și după ce s‑a înțeles cu lucrătorii pentru un denar* pe zi, i‑a trimis în via lui. 3 Pe la ceasul al treilea* a ieșit și i‑a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 El le‑a zis acestora: „Duceți‑vă și voi în via mea și vă voi da ceea ce este drept!“ 5 Și ei s‑au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea* și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea*, i‑a găsit pe alții stând în piață și i‑a întrebat: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?“ 7 Ei i‑au răspuns: „Pentru că nu ne‑a angajat nimeni!“ Atunci el le‑a zis: „Duceți‑vă și voi în via mea și veți primi ceea ce este drept.“ 8 Când s‑a făcut seară, stăpânul viei i‑a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă‑le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi.“ 9 Au venit cei de la ceasul al unsprezecelea și au primit fiecare câte un denar. 10 Când au venit cei dintâi, s‑au gândit că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un denar fiecare. 11 După ce i‑au primit, murmurau împotriva stăpânului casei, 12 spunând: „Aceștia din urmă au muncit doar o oră și i‑ai făcut egali cu noi, care am îndurat greul și arșița zilei!“ 13 Stăpânul, răspunzându‑i unuia dintre ei, a zis: „Prietene, eu nu te nedreptățesc! Nu te‑ai înțeles tu cu mine pentru un denar? 14 Ia ce‑ți aparține și pleacă! Eu vreau să‑i dau și acestuia din urmă ca și ție! 15 Sau nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce‑mi aparține? Sau ochiul tău este rău* fiindcă eu sunt bun?“ 16 Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.

Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa

17 În timp ce Se suia spre Ierusalim, Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le‑a zis pe drum: 18 „Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 și‑L vor da pe mâna neamurilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va fi înviat.“

Cererea unei mame

20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei împreună cu fiii ei. I s‑a închinat și a cerut ceva de la El. 21 Isus a întrebat‑o: – Ce dorești? Ea I‑a zis: – Poruncește ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta. 22 Isus, răspunzând, a zis: – Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care urmează să‑l beau Eu* și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu? Ei I‑au zis: – Putem! 23 Isus le‑a zis: – Veți bea într-adevăr paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar privilegiul de a ședea la dreapta și la stânga Mea nu ține de Mine să‑l dau, ci este pentru aceia cărora le‑a fost pregătit de Tatăl Meu. 24 Ceilalți zece, când au auzit, au fost indignați din cauza celor doi frați. 25 Atunci Isus i‑a chemat la El și a zis: „Știți că domnitorii neamurilor stăpânesc peste ele, iar mai marii lor își exercită autoritatea asupra lor. 26 Dar între voi nu va fi așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru, 27 iar cel ce vrea să fie primul între voi, va fi sclavul vostru, 28 tot așa cum și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.“

Isus vindecă doi orbi la Ierihon

29 Când au ieșit din Ierihon, o mulțime mare de oameni L‑a urmat pe Isus. 30 Și iată că doi orbi care ședeau lângă drum, când au auzit că trece Isus, au început să strige, zicând: – Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David! 31 Mulțimea îi mustra ca să tacă, dar ei strigau și mai tare: – Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David! 32 Isus S‑a oprit, i‑a chemat și i‑a întrebat: – Ce doriți să fac pentru voi? 33 Ei au răspuns: – Doamne, să ne fie deschiși ochii! 34 Lui Isus I s‑a făcut milă de ei și le‑a atins ochii. Imediat ei și‑au recăpătat vederea și L‑au urmat.

English Standard Version

Laborers in the Vineyard

1 “For the kingdom of heaven is like a master of a house who went out early in the morning to hire laborers for his vineyard. 2 After agreeing with the laborers for a denarius* a day, he sent them into his vineyard. 3 And going out about the third hour he saw others standing idle in the marketplace, 4 and to them he said, ‘You go into the vineyard too, and whatever is right I will give you.’ 5 So they went. Going out again about the sixth hour and the ninth hour, he did the same. 6 And about the eleventh hour he went out and found others standing. And he said to them, ‘Why do you stand here idle all day?’ 7 They said to him, ‘Because no one has hired us.’ He said to them, ‘You go into the vineyard too.’ 8 And when evening came, the owner of the vineyard said to his foreman, ‘Call the laborers and pay them their wages, beginning with the last, up to the first.’ 9 And when those hired about the eleventh hour came, each of them received a denarius. 10 Now when those hired first came, they thought they would receive more, but each of them also received a denarius. 11 And on receiving it they grumbled at the master of the house, 12 saying, ‘These last worked only one hour, and you have made them equal to us who have borne the burden of the day and the scorching heat.’ 13 But he replied to one of them, ‘Friend, I am doing you no wrong. Did you not agree with me for a denarius? 14 Take what belongs to you and go. I choose to give to this last worker as I give to you. 15 Am I not allowed to do what I choose with what belongs to me? Or do you begrudge my generosity?’* 16 So the last will be first, and the first last.”

Jesus Foretells His Death a Third Time

17 And as Jesus was going up to Jerusalem, he took the twelve disciples aside, and on the way he said to them, 18 “See, we are going up to Jerusalem. And the Son of Man will be delivered over to the chief priests and scribes, and they will condemn him to death 19 and deliver him over to the Gentiles to be mocked and flogged and crucified, and he will be raised on the third day.”

A Mother’s Request

20 Then the mother of the sons of Zebedee came up to him with her sons, and kneeling before him she asked him for something. 21 And he said to her, “What do you want?” She said to him, “Say that these two sons of mine are to sit, one at your right hand and one at your left, in your kingdom.” 22 Jesus answered, “You do not know what you are asking. Are you able to drink the cup that I am to drink?” They said to him, “We are able.” 23 He said to them, “You will drink my cup, but to sit at my right hand and at my left is not mine to grant, but it is for those for whom it has been prepared by my Father.” 24 And when the ten heard it, they were indignant at the two brothers. 25 But Jesus called them to him and said, “You know that the rulers of the Gentiles lord it over them, and their great ones exercise authority over them. 26 It shall not be so among you. But whoever would be great among you must be your servant,* 27 and whoever would be first among you must be your slave,* 28 even as the Son of Man came not to be served but to serve, and to give his life as a ransom for many.”

Jesus Heals Two Blind Men

29 And as they went out of Jericho, a great crowd followed him. 30 And behold, there were two blind men sitting by the roadside, and when they heard that Jesus was passing by, they cried out, “Lord,* have mercy on us, Son of David!” 31 The crowd rebuked them, telling them to be silent, but they cried out all the more, “Lord, have mercy on us, Son of David!” 32 And stopping, Jesus called them and said, “What do you want me to do for you?” 33 They said to him, “Lord, let our eyes be opened.” 34 And Jesus in pity touched their eyes, and immediately they recovered their sight and followed him.

Matthäus 20 | Noua Traducere Românească English Standard Version