1De acolo, Avraam a călătorit spre ținutul Neghev* și s‑a așezat între Kadeș și Șur. El a locuit ca străin în Gherar.2Avraam spunea despre Sara, soția lui: „Este sora mea.“ Regele Abimelek din Gherar a trimis după Sara și a luat‑o.3Dar Dumnezeu a venit la Abimelek noaptea într‑un vis și i‑a zis: – Iată, vei muri din cauza femeii pe care ai luat‑o, căci este măritată cu altcineva.4Întrucât nu se atinsese de ea, Abimelek a zis: – Stăpâne, vei ucide Tu un neam drept?5Nu mi‑a zis el: „Ea este sora mea“? Și ea însăși a zis: „El este fratele meu.“ Am făcut acest lucru în curăție de inimă și cu mâini nevinovate.6Atunci Dumnezeu i‑a zis în vis: – Da, știu că ai făcut acest lucru în curăție de inimă, dar te‑am oprit să păcătuiești împotriva Mea. De aceea nu te‑am lăsat să te atingi de ea.7Acum, dă‑i bărbatului soția înapoi! Întrucât este profet, el se va ruga pentru tine și vei trăi. Dar, dacă nu i‑o dai înapoi, să știi că vei muri sigur, tu și toți ai tăi.8Abimelek s‑a sculat dis‑de‑dimineață, i‑a chemat pe toți slujitorii săi, iar când a spus toate aceste cuvinte în auzul lor, bărbații s‑au temut foarte tare.9Atunci Abimelek l‑a chemat pe Avraam și i‑a zis: – Ce ne‑ai făcut? Cu ce am păcătuit împotriva ta ca să aduci un păcat atât de mare asupra mea și asupra regatului meu? Ai făcut față de mine lucruri care n‑ar fi trebuit făcute.10Abimelek l‑a întrebat pe Avraam: – Ce urmăreai când ai făcut acest lucru?11Avraam a răspuns: – Mi‑am zis: „Sigur nu este teamă de Dumnezeu în locul acesta și mă vor ucide din cauza soției mele.“12De altfel, ea este într-adevăr sora mea, fiica tatălui meu, dar nu și fiica mamei mele, și a devenit soția mea.13Când Dumnezeu m‑a făcut să părăsesc casa tatălui meu, i‑am zis Sarei: „Aceasta este favoarea pe care să mi‑o faci: în orice loc în care vom ajunge să spui despre mine: «El este fratele meu»“.14Atunci Abimelek a luat oi și vite, robi și roabe, i le‑a dat lui Avraam și i‑a dat‑o înapoi și pe Sara, soția lui.15Abimelek i‑a zis: „Iată, țara mea este înaintea ta! Locuiește unde‑ți place!*“16Iar Sarei i‑a zis: „Iată, i‑am dat fratelui tău o mie de arginți. Iată, aceștia sunt o despăgubire* pentru toți cei care sunt cu tine. Înaintea tuturor ești dezvinovățită.“17Atunci Avraam s‑a rugat lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i‑a vindecat pe Abimelek, pe soția lui, precum și pe roabele lui, așa încât au putut avea copii.18Căci DOMNUL închisese pântecele tuturor femeilor de la curtea lui Abimelek din cauza Sarei, soția lui Avraam.
Библия, синодално издание
1Авраам тръгна оттам към юг и се посели между Кадес и Сур; и престоя временно в Герар;2и рече Авраам за жена си Сарра: тя ми е сестра. (Защото се страхуваше да каже, че му е жена, да не би жителите на оня град да го убият за нея.) И герарският цар Авимелех прати и взе Сарра.3И дойде Бог при Авимелеха нощем насъне и му рече: ето, ти ще умреш поради жената, която си взел, защото тя си има мъж.4А Авимелех не беше се докоснал до нея, и рече: Господи, нима ще погубиш (оногова, който не знаеше това) и невинния народ?5Нали сам той ми рече: тя ми е сестра? И тя сама рече: той ми е брат. Аз направих това с просто сърце и с чисти ръце.6И рече му Бог насъне: и Аз зная, че си направил това с просто сърце, и те удържах от грях пред Мене, затова и не те допуснах да се докоснеш до нея;7а сега върни жената на мъжа и, защото той е пророк, ще се помоли за тебе, и ти ще бъдеш жив; ако пък я не върнеш, знай, че непременно ще умреш ти и всички твои.8И стана Авимелех сутринта рано, повика всичките си слуги, и им разказа да чуят всички тия думи; и (всички) тия хора много се уплашиха.9И Авимелех повика Авраама и му рече: какво направи ти с нас? С какво сгреших аз против тебе, та щеше да нанесеш голям грях върху мене и върху царството ми? Ти направи с мене работи, каквито не се правят.10И Авимелех рече Аврааму: какво имаше наум, когато стори това нещо?11Авраам рече: помислих, че в това място няма страх Божий, и че ще ме убият за жена ми;12па тя и наистина ми е сестра; тя е дъщеря на моя баща, само че не дъщеря на майка ми; и стана моя жена;13когато Бог ме изведе от бащиния ми дом да странствувам, аз и рекох: направи ми това добро: в което място отидем, навред казвай за мене: той ми е брат.14Тогава Авимелех взе (хиляда сикли сребро и) дребен и едър добитък, и слуги и слугини, и ги даде на Авраама; па върна и жена му Сарра.15И рече Авимелех (на Авраама): ето отпреде ти моята земя: живей, дето ти е воля.16А на Сарра рече: ето, аз дадох на брата ти хиляда сикли сребро; ето, това е на тебе було за очите пред всички, които са с тебе, и пред всички си оправдана.17И помоли се Авраам Богу, и Бог изцери Авимелеха, и жена му, и слугините му, и те взеха да раждат;18защото Господ бе заключил всички утроби в дома Авимелехов поради Авраамовата жена Сарра.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.