Galater 4 | Noua Traducere Românească

1 Vreau să spun că, atât timp cât moștenitorul este copil, nu este diferit cu nimic de un sclav, cu toate că este stăpânul tuturor lucrurilor, 2 ci se află sub îngrijirea tutorilor și a administratorilor până la timpul hotărât de tatăl său. 3 Astfel, și noi, când eram copii, eram înrobiți sub principiile* lumii. 4 Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L‑a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, 5 ca să‑i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea*. 6 Iar pentru că voi sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“*, adică „Tată!“ 7 Astfel, tu nu mai ești sclav, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.

Grija lui Pavel pentru galateni

8 Atunci când voi nu‑L cunoșteați pe Dumnezeu erați înrobiți celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei. 9 Însă acum, după ce ați ajuns să‑L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii* slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?! 10 Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani. 11 Mi‑e teamă ca nu cumva să mă fi ostenit degeaba pentru voi. 12 Fraților, vă rog fierbinte, fiți ca mine, pentru că și eu sunt ca voi! Nu mi‑ați făcut nicio nedreptate. 13 Dar voi știți că în neputința trupului v‑am vestit Evanghelia prima oară. 14 Și n‑ați disprețuit, nici nu v‑a fost scârbă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m‑ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus. 15 Așadar, unde este acea fericire a voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v‑ați fi scos până și ochii* și mi i‑ați fi dat! 16 Acum, pentru că v‑am spus adevărul, am devenit oare dușmanul vostru? 17 Ei sunt plini de zel față de voi, dar nu pentru un scop bun, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei. 18 Este bine să vi se arate întotdeauna zel pentru un scop bun, nu doar când sunt eu prezent la voi. 19 Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi, 20 aș vrea să fiu cu voi acum și să‑mi schimb glasul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!

Sara și Agar

21 Spuneți‑mi voi, care doriți să fiți sub Lege, nu auziți ce spune Legea? 22 Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr‑o sclavă, iar unul dintr‑o femeie liberă. 23 Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune. 24 Aceste lucruri sunt spuse într‑o alegorie, căci aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie. Aceasta este Agar. 25 Agar este muntele Sinai din Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui. 26 Dar Ierusalimul de sus este liber și el este mama noastră. 27 Căci este scris: „Bucură‑te, stearpo, cea care nu naști! Izbucnește și strigă de bucurie, cea care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți decât ai celei care are soț.“* 28 Voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii. 29 Dar așa cum atunci cel născut în chip firesc îl persecuta pe cel născut prin Duhul, la fel este și acum. 30 Ce spune însă Scriptura? „Alung‑o pe roabă și pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moșteni împreună cu fiul femeii libere!“* 31 Așadar, fraților, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.

Библия, синодално издание

1 Казвам още: наследникът, докле е невръстен, с нищо се не отличава от роб, макар и да е господар на всичко; 2 но е под настойници и домоуправители до определения от бащата срок. 3 Така и ние, докле бяхме невръстни, бяхме поробени под стихиите на света; 4 но, когато се изпълни времето, Бог изпрати Своя Син (Единороден), Който се роди от жена и се подчини на закона, 5 за да изкупи ония, които бяха под закона, та да получим осиновението. 6 А понеже вие сте синове, Бог изпрати в сърцата ви Духа на Своя Син, Който Дух вика: Авва, сиреч Отче! 7 Затова не си вече роб, а син; ако пък си син, то си и наследник Божий чрез Иисуса Христа. 8 Но тогава, понеже не знаехте Бога, служехте на богове, които по естество не са богове; 9 а сега, като познахте Бога, или, по-добре, като бидохте познати от Бога, как се връщате пак към немощните и оскъдни стихии и искате пак изново да им служите? 10 Тачите дни, месеци, времена и години. 11 Боя се за вас, да не би напразно да съм се трудил помежду ви. 12 Моля ви, братя, бъдете като мене, защото и аз бях като вас. Вие с нищо не сте ме обидили: 13 знаете, че, когато ви благовестих за пръв път, аз бях немощен по плът, 14 и при все това, вие не презряхте моето в плътта ми изкушение и не се погнусихте от него, но ме приехте като Ангел Божий, като Христа Иисуса. 15 Колко благатки бяхте тогава! Свидетелствувам за вас, че, ако да можеше, очите си щяхте да изтръгнете и да ми ги дадете. 16 И тъй, враг ваш ли станах, като ви говоря истината? 17 Ревнуват за вас не с добра цел, но искат да ви отлъчат от мене, та вие за тях да ревнувате. 18 Добре е да имате ревност към доброто винаги, а не само когато съм помежду ви. 19 Чеда мои, за които съм пак в родилни болки, докле се изобрази във вас Христос, 20 искал бих сега да бъда помежду ви и да изменя гласа си, защото съм в недоумение за вас. 21 Кажете ми вие, които желаете да бъдете под закона: не слушате ли закона? 22 Защото писано е: Авраам имаше двама синове, един от робинята, а друг от свободната. 23 Но който беше от робинята, по плът се роди; а който беше от свободната – по обещание. 24 Това се разбира иносказателно. Това са двата завета, единият от Синайската планина, който ражда за робство и който е Агар, 25 понеже Агар означава планина Синай в Арабия и съответствува на сегашния Иерусалим и робува с децата си; 26 а горният Иерусалим е свободен: той е майка на всинца ни. 27 Защото писано е: „развесели се, неплодна, ти, която не раждаш; възкликни и извикай ти, която не си изпитала родилни мъки; защото напустеницата има много повече деца от оная, която има мъж“. 28 Ние пък, братя, сме като Исаака, чеда на обещание. 29 Но, както тогава роденият по плът гонеше родения по дух, тъй и сега. 30 А какво говори Писанието? – Изпъди робинята и сина и, защото синът на робинята няма да бъде наследник заедно със сина на свободната. 31 И тъй, братя, не сме деца на робинята, а на свободната.

Galater 4 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание

Grija lui Pavel pentru galateni

Sara și Agar