Galater 3 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание

Galater 3 | Noua Traducere Românească

Legea și credința

1 O, galateni nesăbuiți*! Cine v‑a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora Isus Cristos a fost înfățișat ca răstignit! 2 Un singur lucru doresc să aflu de la voi: ați primit Duhul prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 3 Sunteți chiar atât de nesăbuiți? După ce ați început în Duhul, sfârșiți acum în fire? 4 Ați suferit atâtea degeaba? – dacă într-adevăr a fost degeaba! 5 Prin urmare, Cel Ce vă oferă Duhul și înfăptuiește minuni între voi face acestea prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot astfel, „Avraam a crezut în Dumnezeu, și aceasta i‑a fost considerată dreptate.“* 7 Înțelegeți deci că cei ce cred*, aceia sunt fii ai lui Avraam! 8 Iar Scriptura, care a prevăzut că Dumnezeu va îndreptăți neamurile prin credință, i‑a vestit mai dinainte lui Avraam Evanghelia: „În tine vor fi binecuvântate toate neamurile!“* 9 Astfel, cei ce cred sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci cei ce se bazează pe faptele Legii* sunt sub blestem, deoarece este scris: „Blestemat este oricine nu rămâne în toate lucrurile scrise în Cartea Legii, ca să le facă!“* 11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „Cel drept prin credință va trăi“*, 12 iar Legea nu se bazează pe credință, ci ea spune: „Cel ce le face va trăi prin ele.“* 13 Cristos ne‑a răscumpărat de sub blestemul Legii, devenind blestem pentru noi – căci este scris: „Blestemat este oricine e atârnat pe lemn“* – 14 pentru ca, în Cristos Isus, binecuvântarea lui Avraam să vină la neamuri, ca să primim, prin credință, promisiunea Duhului.

Legea și promisiunea

15 Fraților – vorbesc în felul oamenilor – odată validat un legământ, chiar omenesc fiind, nimeni nu‑l anulează sau adaugă ceva la el. 16 Acum, promisiunile i‑au fost făcute lui Avraam și seminței lui. Scriptura nu spune „și semințelor“, ca și cum ar fi mai multe, ci ca și cum ar fi una: „și seminței tale“*, care este Cristos. 17 Ceea ce spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desființa un legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu, și astfel să anuleze promisiunea. 18 Căci dacă moștenirea este prin Lege, atunci nu mai este prin promisiune. Însă Dumnezeu i‑a dăruit‑o lui Avraam prin promisiune. 19 Atunci Legea pentru ce este? Ea a fost adăugată pentru abateri, până când avea să vină Sămânța Căreia I‑a fost făcută promisiunea, fiind dată* prin îngeri în mâna unui mijlocitor.* 20 Însă mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părți, pe când Dumnezeu este Unul Singur. 21 Este, așadar, Legea împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? În niciun caz! Căci, dacă ar fi fost dată o Lege care să poată da viața, atunci cu adevărat dreptatea ar fi venit prin Lege, 22 însă Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca promisiunea prin credința în Cristos Isus să fie dată celor ce cred.

Copii ai lui Dumnezeu

23 Înainte de a veni credința, noi eram sub paza Legii, închiși până când avea să fie descoperită credința. 24 Astfel, Legea a fost îndrumătorul* nostru spre* Cristos, pentru ca noi să fim îndreptățiți prin credință. 25 Dar acum, după ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26 Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos. 27 Fiindcă toți câți ați fost botezați în Cristos, v‑ați îmbrăcat cu Cristos. 28 Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici sclav, nici om liber; nu mai este nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toți sunteți una în Cristos Isus. 29 Iar dacă voi sunteți ai lui Cristos, atunci sunteți sămânța lui Avraam și moștenitori după promisiunea făcută.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Библия, синодално издание
1 О, неразумни галатяни! Кой ви омая, та вече се не покорявате на истината вие, пред очите на които Иисус Христос бе изобразен така, като да бе разпнат помежду ви? 2 Това само искам да науча от вас: чрез дела по закона ли получихте Духа или чрез послушание на вярата? 3 Толкова ли сте неразумни? След като наченахте с дух, с плът ли сега свършвате? 4 Нима напразно толкова много претърпяхте? Да беше само напразно! 5 Тоя, прочее, Който ви дарува Духа и прави между вас чудеса, чрез дела по закона ли върши това, или чрез послушание на вярата? 6 Тъй, Авраам повярва на Бога, и това му се вмени за оправдание. 7 Знайте, прочее, че ония, които се облягат на вярата, са синове Авраамови. 8 И Писанието, като предвиждаше, че Бог чрез вяра оправдава езичниците, отнапред благовести на Авраама: „в тебе ще бъдат благославяни всички народи“. 9 И тъй, ония, които се облягат на вярата, биват благословени заедно с верния Авраам, 10 а всички, които се облягат на дела по закона, се намират под проклятие. Защото е писано: „проклет е всеки, който не изпълнява постоянно всичко, що е писано в книгата на закона“. 11 А че чрез закона никой не се оправдава пред Бога, това е явно, защото „праведният чрез вяра ще бъде жив“. 12 А законът не иска вяра; но говори: „който изпълни тия неща, той ще бъде жив чрез тях“. 13 Христос ни изкупи от клетвата на закона, като стана заради нас клетва (защото писано е: „проклет е всеки, който виси на дърво“), 14 та благословението Авраамово чрез Христа Иисуса да се разпростре върху езичниците, за да получим обещания Дух чрез вярата. 15 Братя, говоря по човешки: и човешко завещание, утвърдено вече, никой не разваля, нито допълня. 16 Но обещанията бидоха дадени на Авраама и на семето му. Не е казано: „и на семената“, като за мнозина, а като за едного: „и на семето ти“, което е Христос. 17 Аз пък казвам, че законът, който се яви след четиристотин и трийсет години, не отменя утвърдения по-преди от Бога завет за Христа, та обещанието да изгуби сила. 18 Защото, ако наследството е по закон, то вече не е по обещание; а на Авраама Бог го дарува по обещание. 19 Прочее, защо е даден законът? Той биде прибавен поради престъпленията, докле дойде семето, към което се отнася обещанието, и е предаден чрез Ангели, с ръка на посредник. 20 Но посредникът не бива посредник само на едного, а Бог е един. 21 И тъй, законът противен ли е на Божиите обещания? Съвсем не! Защото, ако беше даден закон, който да можеше да животвори, то наистина оправданието щеше да бъде от закона; 22 но Писанието заключи всички под грях, та обещанието да се даде на вярващите чрез вяра в Иисуса Христа. 23 Преди да дойде вярата, бяхме под стражата на закона, заключени за вярата, която щеше да се открие. 24 И тъй, законът беше за нас възпитател в Христа, за да се оправдаем чрез вяра; 25 а след като дойде вярата, ние вече не сме под ръководството на възпитател. 26 Защото всички сте синове Божии чрез вярата в Христа Иисуса; 27 всички, които в Христа се кръстихте, в Христа се облякохте. 28 Няма вече иудеин, ни елин; няма роб, ни свободник; няма мъжки пол, ни женски; защото всички вие едно сте в Христа Иисуса. 29 Ако пък вие сте Христови, тогава Авраамово семе сте, и по обещание наследници.