Lukas 17 | King James Version

1 Then said he unto the disciples, It is impossible but that offences will come: but woe unto him, through whom they come! 2 It were better for him that a millstone were hanged about his neck, and he cast into the sea, than that he should offend one of these little ones. 3 Take heed to yourselves: If thy brother trespass against thee, rebuke him; and if he repent, forgive him. 4 And if he trespass against thee seven times in a day, and seven times in a day turn again to thee, saying, I repent; thou shalt forgive him. 5 And the apostles said unto the Lord, Increase our faith. 6 And the Lord said, If ye had faith as a grain of mustard seed, ye might say unto this sycamine tree, Be thou plucked up by the root, and be thou planted in the sea; and it should obey you. 7 But which of you, having a servant plowing or feeding cattle, will say unto him by and by, when he is come from the field, Go and sit down to meat? 8 And will not rather say unto him, Make ready wherewith I may sup, and gird thyself, and serve me, till I have eaten and drunken; and afterward thou shalt eat and drink? 9 Doth he thank that servant because he did the things that were commanded him? I trow not. 10 So likewise ye, when ye shall have done all those things which are commanded you, say, We are unprofitable servants: we have done that which was our duty to do. 11 And it came to pass, as he went to Jerusalem, that he passed through the midst of Samaria and Galilee. 12 And as he entered into a certain village, there met him ten men that were lepers, which stood afar off: 13 And they lifted up their voices, and said, Jesus, Master, have mercy on us. 14 And when he saw them, he said unto them, Go shew yourselves unto the priests. And it came to pass, that, as they went, they were cleansed. 15 And one of them, when he saw that he was healed, turned back, and with a loud voice glorified God, 16 And fell down on his face at his feet, giving him thanks: and he was a Samaritan. 17 And Jesus answering said, Were there not ten cleansed? but where are the nine? 18 There are not found that returned to give glory to God, save this stranger. 19 And he said unto him, Arise, go thy way: thy faith hath made thee whole. 20 And when he was demanded of the Pharisees, when the kingdom of God should come, he answered them and said, The kingdom of God cometh not with observation: 21 Neither shall they say, Lo here! or, lo there! for, behold, the kingdom of God is within you. 22 And he said unto the disciples, The days will come, when ye shall desire to see one of the days of the Son of man, and ye shall not see it. 23 And they shall say to you, See here; or, see there: go not after them, nor follow them. 24 For as the lightning, that lighteneth out of the one part under heaven, shineth unto the other part under heaven; so shall also the Son of man be in his day. 25 But first must he suffer many things, and be rejected of this generation. 26 And as it was in the days of Noe, so shall it be also in the days of the Son of man. 27 They did eat, they drank, they married wives, they were given in marriage, until the day that Noe entered into the ark, and the flood came, and destroyed them all. 28 Likewise also as it was in the days of Lot; they did eat, they drank, they bought, they sold, they planted, they builded; 29 But the same day that Lot went out of Sodom it rained fire and brimstone from heaven, and destroyed them all. 30 Even thus shall it be in the day when the Son of man is revealed. 31 In that day, he which shall be upon the housetop, and his stuff in the house, let him not come down to take it away: and he that is in the field, let him likewise not return back. 32 Remember Lot's wife. 33 Whosoever shall seek to save his life shall lose it; and whosoever shall lose his life shall preserve it. 34 I tell you, in that night there shall be two men in one bed; the one shall be taken, and the other shall be left. 35 Two women shall be grinding together; the one shall be taken, and the other left. 36 Two men shall be in the field; the one shall be taken, and the other left. 37 And they answered and said unto him, Where, Lord? And he said unto them, Wheresoever the body is, thither will the eagles be gathered together.

Noua Traducere Românească

Despre păcat, credință și datorie

1 Le‑a zis apoi ucenicilor Săi: – Este imposibil să nu vină prilejuri de poticnire*, dar vai de acela prin care vin! 2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să‑l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! 3 Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră‑l, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să‑l ierți! 5 Apostolii I‑au zis Domnului: – Mărește‑ne credința! 6 Domnul le‑a răspuns: – Dacă ați avea credință ca un bob de muștar*, ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare!“, iar el v‑ar asculta. 7 Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază‑te să mănânci!“?! 8 Nu‑i va zice mai degrabă: „Pregătește‑mi să mănânc și încinge‑te să‑mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“?! 9 Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s‑a poruncit? Nu cred. 10 Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s‑a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi netrebnici. Am făcut ceea ce eram datori să facem.“

Isus curățește zece leproși

11 În drum spre Ierusalim, El a trecut printre Samaria și Galileea. 12 În timp ce intra într‑un sat, L‑au întâlnit zece bărbați leproși*. Ei au stat la distanță 13 și și‑au ridicat glasul, zicând: – Stăpâne Isuse, ai milă de noi! 14 Când i‑a văzut, Isus le‑a zis: – Duceți‑vă și arătați‑vă preoților!* Și, în timp ce se duceau, au fost curățiți. 15 Unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s‑a întors slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16 El s‑a aruncat cu fața la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean*. 17 Isus, răspunzând, a zis: – Oare n‑au fost zece curățiți?! Unde sunt ceilalți nouă? 18 Nu s‑a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu? 19 Apoi i‑a zis: – Ridică‑te și du‑te! Credința ta te‑a vindecat.

Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului

20 Fiind întrebat de către farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns și a zis: – Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel încât să fie observată, 21 și nici nu se va zice: „Iat‑o aici!“ sau „Uite‑o acolo!“ Căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru! 22 El le‑a zis apoi ucenicilor: – Vor veni zile când veți tânji să vedeți una din zilele Fiului Omului, dar n‑o veți vedea! 23 Vă vor zice: „Iată‑L aici!“ sau „Iată‑L acolo!“ Să nu vă duceți și să nu‑i urmați! 24 Căci, așa cum fulgerul, când scânteiază, luminează cerul dintr‑o parte în cealaltă, tot așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa! 25 Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație*. 26 Așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27 Oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă și a venit potopul și i‑a distrus pe toți. 28 De asemenea, va fi așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Lot: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau, 29 dar, în ziua în care a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i‑a distrus pe toți. 30 Tot așa va fi în ziua în care Se va arăta Fiul Omului. 31 În ziua aceea, cel ce va fi pe acoperișul casei și va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia, iar cel ce va fi la câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă la cele lăsate în urmă. 32 Aduceți‑vă aminte de soția lui Lot!* 33 Oricine caută să‑și scape viața, o va pierde, dar cel care și‑o va pierde, o va păstra. 34 Vă spun că, în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 35 Două femei vor măcina împreună – una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36 Doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 37 Ei L‑au întrebat: – Unde, Doamne? Isus le‑a zis: – Oriunde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.

Lukas 17 | King James Version Noua Traducere Românească

Despre păcat, credință și datorie

Isus curățește zece leproși

Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului