1The word that came to Jeremiah from the Lord:2“Arise, and go down to the potter’s house, and there I will let you hear* my words.”3So I went down to the potter’s house, and there he was working at his wheel.4And the vessel he was making of clay was spoiled in the potter’s hand, and he reworked it into another vessel, as it seemed good to the potter to do.5Then the word of the Lord came to me:6“O house of Israel, can I not do with you as this potter has done? declares the Lord. Behold, like the clay in the potter’s hand, so are you in my hand, O house of Israel.7If at any time I declare concerning a nation or a kingdom, that I will pluck up and break down and destroy it,8and if that nation, concerning which I have spoken, turns from its evil, I will relent of the disaster that I intended to do to it.9And if at any time I declare concerning a nation or a kingdom that I will build and plant it,10and if it does evil in my sight, not listening to my voice, then I will relent of the good that I had intended to do to it.11Now, therefore, say to the men of Judah and the inhabitants of Jerusalem: ‘Thus says the Lord, Behold, I am shaping disaster against you and devising a plan against you. Return, every one from his evil way, and amend your ways and your deeds.’12“But they say, ‘That is in vain! We will follow our own plans, and will every one act according to the stubbornness of his evil heart.’13“Therefore thus says the Lord: Ask among the nations, Who has heard the like of this? The virgin Israel has done a very horrible thing.14Does the snow of Lebanon leave the crags of Sirion?* Do the mountain waters run dry,* the cold flowing streams?15But my people have forgotten me; they make offerings to false gods; they made them stumble in their ways, in the ancient roads, and to walk into side roads, not the highway,16making their land a horror, a thing to be hissed at forever. Everyone who passes by it is horrified and shakes his head.17Like the east wind I will scatter them before the enemy. I will show them my back, not my face, in the day of their calamity.”18Then they said, “Come, let us make plots against Jeremiah, for the law shall not perish from the priest, nor counsel from the wise, nor the word from the prophet. Come, let us strike him with the tongue, and let us not pay attention to any of his words.”19Hear me, O Lord, and listen to the voice of my adversaries.20Should good be repaid with evil? Yet they have dug a pit for my life. Remember how I stood before you to speak good for them, to turn away your wrath from them.21Therefore deliver up their children to famine; give them over to the power of the sword; let their wives become childless and widowed. May their men meet death by pestilence, their youths be struck down by the sword in battle.22May a cry be heard from their houses, when you bring the plunderer suddenly upon them! For they have dug a pit to take me and laid snares for my feet.23Yet you, O Lord, know all their plotting to kill me. Forgive not their iniquity, nor blot out their sin from your sight. Let them be overthrown before you; deal with them in the time of your anger.
Noua Traducere Românească
În casa olarului
1Cuvântul spus lui Ieremia din partea DOMNULUI:2„Scoală‑te și coboară‑te spre casa olarului! Acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!“3Am coborât spre casa olarului și iată că el făcea o lucrare pe roată.4Însă vasul de lut pe care îl făcea olarul s‑a stricat în mâna lui. Atunci el a făcut un alt vas, așa cum i‑a plăcut lui să‑l facă.5Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând:6„Oare Eu nu pot face cu voi ca olarul acesta, Casă a lui Israel, zice DOMNUL? Iată, ca lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna Mea, Casă a lui Israel.7Dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că‑l voi smulge, că‑l voi dărâma și că‑l voi distruge,8însă neamul acela, despre care am vorbit, se întoarce de la răutatea lui, atunci și Mie Îmi va părea rău de răul pe care plănuisem să i‑l fac.9Tot așa, dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că‑l voi zidi și că‑l voi planta,10însă poporul acela face ce este rău în ochii Mei și nu ascultă de glasul Meu, atunci și Mie Îmi va părea rău de binele pe care plănuisem să i‑l fac.11Prin urmare, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și zi‑le că așa vorbește DOMNUL: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceți‑vă fiecare de la calea voastră cea rea și îndreptați‑vă căile și faptele!»12Ei însă zic: «În zadar! Noi ne vom urma în continuare gândurile și fiecare va lucra după încăpățânarea inimii lui rele.»13De aceea, așa vorbește DOMNUL: «Întrebați printre neamuri: ‘Cine a mai auzit asemenea lucruri? Fecioara Israel a făcut cel mai dezgustător lucru.14Oare zăpada Libanului părăsește vreodată stâncile versanților lui*? Oare seacă apele reci care vin de departe?*’15Căci poporul Meu M‑a uitat și aduce tămâie idolilor de nimic. Aceștia i‑au făcut să se împiedice pe căile lor, pe vechile cărări, pentru a umbla pe poteci și pe drumuri nebătătorite,16făcând astfel din țara lor o pustietate și o pricină de fluierat pentru totdeauna. Toți cei ce trec prin ea sunt uimiți și dau din cap.17Ca vântul din răsărit, așa îi voi împrăștia înaintea dușmanului. În ziua necazului lor le voi arăta ceafa și nu fața.»“18Ei zic: „Veniți! Să urzim planuri împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul – din lipsă de înțelepți și nici Cuvântul – din lipsă de profeți. Haideți să‑l lovim cu vorba și să nu luăm seama la toate cuvintele lui!“19Ascultă‑mă, DOAMNE! Auzi glasul împotrivitorilor mei.20Se răsplătește oare binele cu rău? Și totuși ei au săpat o groapă sufletului meu. Adu‑Ți aminte că eu am stat în fața Ta ca să vorbesc în favoarea lor și să abat mânia Ta de la ei.21De aceea, dă‑le copiii pradă foametei și lasă‑i pe mâna sabiei! Soțiile să le fie lipsite de copii și să rămână văduve, oamenii lor să fie dați la moarte, iar tinerii lor să fie uciși cu sabia în luptă!22Un strigăt să fie auzit din casele lor, atunci când vei aduce deodată cete peste ei, căci au săpat o groapă să mă prindă și au ascuns lațuri pentru picioarele mele.23Dar Tu, DOAMNE, cunoști toate planurile lor de a mă ucide. Nu le ierta nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea Ta. Să fie doborâți înaintea Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.