1.Samuel 30 | English Standard Version

David’s Wives Are Captured

1 Now when David and his men came to Ziklag on the third day, the Amalekites had made a raid against the Negeb and against Ziklag. They had overcome Ziklag and burned it with fire 2 and taken captive the women and all* who were in it, both small and great. They killed no one, but carried them off and went their way. 3 And when David and his men came to the city, they found it burned with fire, and their wives and sons and daughters taken captive. 4 Then David and the people who were with him raised their voices and wept until they had no more strength to weep. 5 David’s two wives also had been taken captive, Ahinoam of Jezreel and Abigail the widow of Nabal of Carmel. 6 And David was greatly distressed, for the people spoke of stoning him, because all the people were bitter in soul,* each for his sons and daughters. But David strengthened himself in the Lord his God. 7 And David said to Abiathar the priest, the son of Ahimelech, “Bring me the ephod.” So Abiathar brought the ephod to David. 8 And David inquired of the Lord, “Shall I pursue after this band? Shall I overtake them?” He answered him, “Pursue, for you shall surely overtake and shall surely rescue.” 9 So David set out, and the six hundred men who were with him, and they came to the brook Besor, where those who were left behind stayed. 10 But David pursued, he and four hundred men. Two hundred stayed behind, who were too exhausted to cross the brook Besor. 11 They found an Egyptian in the open country and brought him to David. And they gave him bread and he ate. They gave him water to drink, 12 and they gave him a piece of a cake of figs and two clusters of raisins. And when he had eaten, his spirit revived, for he had not eaten bread or drunk water for three days and three nights. 13 And David said to him, “To whom do you belong? And where are you from?” He said, “I am a young man of Egypt, servant to an Amalekite, and my master left me behind because I fell sick three days ago. 14 We had made a raid against the Negeb of the Cherethites and against that which belongs to Judah and against the Negeb of Caleb, and we burned Ziklag with fire.” 15 And David said to him, “Will you take me down to this band?” And he said, “Swear to me by God that you will not kill me or deliver me into the hands of my master, and I will take you down to this band.”

David Defeats the Amalekites

16 And when he had taken him down, behold, they were spread abroad over all the land, eating and drinking and dancing, because of all the great spoil they had taken from the land of the Philistines and from the land of Judah. 17 And David struck them down from twilight until the evening of the next day, and not a man of them escaped, except four hundred young men, who mounted camels and fled. 18 David recovered all that the Amalekites had taken, and David rescued his two wives. 19 Nothing was missing, whether small or great, sons or daughters, spoil or anything that had been taken. David brought back all. 20 David also captured all the flocks and herds, and the people drove the livestock before him,* and said, “This is David’s spoil.” 21 Then David came to the two hundred men who had been too exhausted to follow David, and who had been left at the brook Besor. And they went out to meet David and to meet the people who were with him. And when David came near to the people he greeted them. 22 Then all the wicked and worthless fellows among the men who had gone with David said, “Because they did not go with us, we will not give them any of the spoil that we have recovered, except that each man may lead away his wife and children, and depart.” 23 But David said, “You shall not do so, my brothers, with what the Lord has given us. He has preserved us and given into our hand the band that came against us. 24 Who would listen to you in this matter? For as his share is who goes down into the battle, so shall his share be who stays by the baggage. They shall share alike.” 25 And he made it a statute and a rule for Israel from that day forward to this day. 26 When David came to Ziklag, he sent part of the spoil to his friends, the elders of Judah, saying, “Here is a present for you from the spoil of the enemies of the Lord.” 27 It was for those in Bethel, in Ramoth of the Negeb, in Jattir, 28 in Aroer, in Siphmoth, in Eshtemoa, 29 in Racal, in the cities of the Jerahmeelites, in the cities of the Kenites, 30 in Hormah, in Bor-ashan, in Athach, 31 in Hebron, for all the places where David and his men had roamed.

Noua Traducere Românească

David îi învinge pe amalekiți

1 Când David și oamenii săi au sosit a treia zi la Țiklag, amalekiții invadaseră Neghevul* și Țiklagul. Ei atacaseră Țiklagul și îi dăduseră foc. 2 Au luat captive femeile și pe toți aceia care se aflau în cetate, de la copii până la bătrâni. N‑au omorât pe nimeni, ci doar i‑au luat cu ei și au plecat. 3 Când David și oamenii lui au ajuns la cetate, au găsit‑o arsă, iar pe soțiile, pe fiii și pe fiicele lor – luați captivi. 4 David și oamenii care erau cu el au plâns până ce n‑au mai avut putere să plângă. 5 Au fost luate captive și cele două soții ale lui David: Ahinoam din Izreel și Abigail, fosta soție a lui Nabal, din Carmel. 6 David era într‑o mare strâmtorare, deoarece poporul vorbea să‑l omoare cu pietre. Căci tot poporul avea sufletul amărât, fiecare pentru fiii și fiicele lui. Însă David s‑a întărit în DOMNUL, Dumnezeul lui. 7 David i‑a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelek: – Adu‑mi, te rog, efodul! Abiatar a adus efodul la David. 8 David L‑a întrebat pe DOMNUL, zicând: – Să urmăresc ceata aceasta? O voi ajunge? El i‑a răspuns: – Urmărește‑o, căci sigur o vei ajunge și sigur vei salva totul. 9 David a plecat cu cei șase sute de bărbați care erau cu el. Ei au ajuns la uedul* Besor, unde s‑au oprit cei ce rămâneau în urmă. 10 David a continuat să‑i urmărească cu patru sute de bărbați. Dar două sute de bărbați, care erau prea obosiți să traverseze uedul Besor, s‑au oprit. 11 Au găsit un egiptean pe câmp și l‑au adus la David. I‑au dat pâine și el a mâncat; apoi i‑au dat apă. 12 I‑au dat o bucată dintr‑o turtă de smochine și două mănunchiuri de stafide. După ce a mâncat, i‑au revenit puterile căci nu mâncase și nu băuse apă de trei zile și trei nopți. 13 David l‑a întrebat: – Al cui ești și de unde vii? Tânărul a răspuns: – Sunt egiptean și sunt robul unui amalekit. Stăpânul meu m‑a părăsit în urmă cu trei zile pentru că m‑am îmbolnăvit. 14 Am invadat Neghevul* cheretiților, pe cel al lui Iuda și Neghevul lui Caleb și am dat foc Țiklagului. 15 Atunci David l‑a întrebat: – Poți să mă duci până la această ceată? El a răspuns: – Jură‑mi pe Dumnezeu că nu mă vei omorî și că nu mă vei preda în mâna stăpânului meu, și atunci te voi duce la ceata aceasta. 16 L‑a dus acolo și iată că aceștia erau răspândiți pe toată fața pământului, mâncând, bând și chefuind datorită marii prăzi pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda. 17 David i‑a atacat din amurg până în seara zilei următoare. N‑a scăpat niciun bărbat dintre ei, în afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit. 18 David a salvat tot ceea ce luaseră amalekiții și le‑a eliberat și pe cele două soții ale lui. 19 Nu le lipsea nimic, nici tânăr, nici bătrân, nici fii, nici fiice, nimic din pradă, nimic din ceea ce li se luase. David a adus înapoi totul. 20 David a luat toate oile și vitele. Oamenii lui mergeau în fruntea acestei turme și spuneau: „Aceasta este prada lui David.“ 21 David a ajuns la cei două sute de bărbați care fuseseră prea obosiți pentru a‑l urma și care fuseseră lăsați la uedul Besor. Aceștia au ieșit în întâmpinarea lui David și a poporului care era cu el. David s‑a apropiat de ei și i‑a salutat. 22 Toți oamenii răi și de nimic dintre cei care merseseră cu David au zis: – Pentru că n‑au mers împreună cu noi, nu le vom da din prada pe care am recuperat‑o. Fiecare însă poate să‑și ia soția și copiii și să plece. 23 Dar David le‑a zis: – Să nu faceți așa, fraților, cu ceea ce ne‑a dat DOMNUL, căci El ne‑a păzit și a dat în mâinile noastre ceata de jefuitori care venise împotriva noastră. 24 Oricum, cine are să vă asculte în privința aceasta? Aceeași parte o vor avea și cei care au coborât la luptă și cei care au rămas la bagaje. Toți vor împărți la fel. 25 Așa a fost începând din ziua aceea. David a făcut din aceasta o hotărâre și o lege în Israel până în ziua aceasta. 26 David a sosit la Țiklag și a trimis o parte din pradă bătrânilor lui Iuda, prietenii săi, zicând: „Iată pentru voi o binecuvântare din prada luată de la dușmanii DOMNULUI.“ 27 A trimis apoi și celor din Betel, celor din Ramot-Negev, celor din Iatir, 28 celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eștemoa, 29 celor din Racal, celor din cetățile ierahmeeliților și celor din cetățile cheniților, 30 celor din Horma, celor din Bor‑Așan și celor din Atac, 31 celor din Hebron și celor din toate locurile pe care le‑a cutreierat David și oamenii săi.

1.Samuel 30 | English Standard Version Noua Traducere Românească

David’s Wives Are Captured

David Defeats the Amalekites

David îi învinge pe amalekiți